Vorbirea îndelungată fără mască poate fi la fel de periculoasă ca tușitul: STUDIU
Vorbirea îndelungată fără mască de protecție poate fi la fel de periculoasă ca tușitul lângă o altă persoană, deoarece micro-particulele expulzate din gură rămân în aer, arată un nou studiu publicat în Proceedings of the Royal Society.
O descoperire care ar putea explica de ce Covid-19 se răspândește ușor în interior și care demonstrează că măsurile de distanțare socială nu oferă o protecție suficientă împotriva virusului.
Astfel, apare din nou importanța vitală a aerisirii camerelor și folosirea măștilor pentru a încetini răspândirea Covid-19, scrie La Stampa.
Cercetătorii de la Universitatea Cambridge și Imperial College din Londra au folosit modele matematice pentru a demonstra cum Sars-CoV-2 se răspândește în diferite spații interioare, în funcție de mărime, numărul de persoane, aerisire și purtarea sau nepurtarea măștilor.
De exemplu, petrecerea unei ore într-un spațiu închis de 250 de metri pătrați, care are o capacitate minimă de 50 de persoane și o aerisire tipică „de birou”, are o probabilitate estimată la 8% de infectare, dacă există 5 persoane în camera respectivă fără mască.
Dacă schimbarea completă a aerului are loc de cinci ori pe oră în loc de trei, șansele în condiții similare scad la 2% și la fel se întâmplă dacă toată lumea poartă o mască cu trei straturi (cum ar fi cele chirurgicale).
Potrivit cercetătorilor, picăturile mari de salivă expulzate prin tuse sau strănut ajung pe sol, însă picăturile mici produse prin vorbire, numite și „aerosoli”, pot transporta virusul pe doi metri și persistă în aer.
În plus, durează doar câteva secunde pentru ca particulele expulzate să „parcurgă” mai mult de 2 metri, distanța recomandată între oameni.
Mai exact, datele arată că la o oră după ce o persoană infectată vorbește timp de 30 de secunde, aerosolul rămas conține mult mai multă masă virală decât după o tuse.
„Vorbirea produce particule mult mai fine decât tusea, iar acestea pot rămâne peste o oră în cantități suficiente pentru a infecta”, a declarat Pedro Magalhães de Oliveira, expert la Universitatea Cambridge și coautor al studiului.
Oamenii de știință sunt de acord că marea majoritate a cazurilor Covid-19 este răspândită prin transmitere internă, fie prin aerosoli sau prin picături. Iar iarna oamenii petrec mai mult timp în interior, astfel că există o creștere a numărului de cazuri Covid-19.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăreste Ziarul Unirea pe ȘTIRI GOOGLE

Știri recente din categoria Actualitate
Pensii 2026 | Sprijin financiar consistent pentru pensionarii cu venituri mici: Ce ajutoare se acordă
Pensii 2026 | Sprijin financiar consistent pentru pensionarii cu venituri mici: Ce ajutoare se acordă Pensionarii din România cu venituri reduse beneficiază și în 2026 de mai multe forme de sprijin financiar acordate de stat. De la ajutoare în bani și indemnizația socială, până la tichete pentru alimente, ajutoare pentru încălzire și suplimente pentru energie, […]
Video | Zacusca tradițională cu vinete, gătită cu „făcălețul” la ceaun de Emil Tămășan, la „Mutat la Țară Fest” 2026: Secretele preparării unui deliciu culinar, dezvăluite în Poiana cu Goruni de la Vinerea
Zacusca tradițională cu vinete, gătită cu „făcălețul” la ceaun de Emil Tămășan, la „Mutat la Țară Fest” 2026: Secretele preparării unui deliciu culinar, dezvăluite în Poiana cu Goruni de la Vinerea Într-un cadru natural de poveste, Poiana cu Goruni de la Vinerea, maestrul bucutătar Emil Tămașan, supervizat de Anișoara Bercea, a oferit o demonstrație culinară […]
Pensii 2026 | Mitul „naționalizării” Pilonului II: Economistul Radu Georgescu explică de ce banii de pensie… finanțează deja statul
Pensii 2026 | Mitul „naționalizării” Pilonului II: Economistul Radu Georgescu explică de ce banii de pensie… finanțează deja statul Mai mulți români au fost alarmați în ultimele zile de informațiile apărute pe rețelele sociale potrivit cărora statul ar urma să naționalizeze fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II). Economistul Radu Georgescu susține însă că dezbaterea […]









