Vocabular interbelic din județul Alba sau… cum se vorbea pe la noi: chișchineuț – batistă, tiglăzău – fier de călcat, șuster-pantofar, potică – farmacie

Vocabular interbelic din județul Alba sau… cum se vorbea pe la noi: chișchineuț – batistă, tiglăzău – fier de călcat, șuster-pantofar, potică – farmacie

”Limba noastră-i o comoară/În adâncuri înfundată/Un şirag de piatră rară/Pe moşie revărsată…” Cât de frumoase, cât de adevărate sunt versurile poetului Alexei Mateevici din  poezia ”Limba noastră-i o comoară”. Că este așa ne-o dovedește și ziarul Vestea din 1924, care în paginile sale prezintă, între altele, unele provincialisme și arhaisme din județul Alba.

Astăzi, tânăra generație și-a mai ”corectat graiul”(…), însă, mai demult, în județ se foloseau termeni de care, probabil, la unii le e dor să îi audă. Chișchineuț, cum i se spunea la batistă sau tiglăzău la fier de călcat, ori potică – farmacie, sunt doar câțiva dintre aceștia.

Pentru cei care poate vor să-și aducă aminte de unele arhaisme sau regionalisme folosite în copilărie, dar și pentru cei care nu le-au auzit până acum, prezentăm mai jos câteva provincialisme, ungurisme și alți termeni care se foloseau în Alba, publicate în ziarul Vestea din 1924.

”Provincialisme și alte isme sau cum se vorbește la noi”,

Ungurisme. Mulți spun și azi:

Birău – Jude
Solgăbirău – pretor
Șuster – pantofar
Șnaider – croitor
Astăluș – măsar, tâmplar

Pentru îmbrăcăminte și obiectele casnice iarăș se folosesc termini ungurești, astfel:

Căput – surtuc
Nădragi – pantaloni
Colop – pălărie
Fizuri – șireturi
Chișchineuț – batistă
Papir – hârtie
Ircă – caiet
Casten – dulap
Chefe – perie
Cocie – trăsură
Platăn – cuptor
Cufăr – geamantan
Tașcă – geantă

Pe urmă chiar unele doamne folosesc termini ca:

Leveș – supă
Mozi – cinema
Ișcoală – școală
Boltă – prăvălie
Potică – farmacie

Tot cucoanele sau servitoarele acestora zic:

Tiglăzău – fier de călcat
Biriș – servitor
Gyorș – accelerat

La oaspeți le zic vindici (cei de la periferia Ardealului le zic goști și vendeglăi), iar la prăvălie trimit după rășcaș în loc de orez, și după o darabă de box, adecă o bucată cremă de ghete.

Farbă – culoare
Glajă – sticlă

Iar mintenașul pentru ardeleni e ca și siciasul pentru basarabeni.

”Provincialisme. Deși provincialismele nu sunt așa de compromițătoare, totuși, fiind inestetice, vom reproduce câteva dintre ele”.

Potracăr – advocat
Pătrupop – protopop
Portroz – portret
Ghibol – locomotivă
Chicioare – picioare
Bomboz – bomboane
Pită – pâine
Coleșe – mămăligă
Pupăză – colac
Pupurez – colăcel
Baraboi, cucule – cartofi
Pucioasă, scăpărușe – chibrite
Ștea – stea
Școdent – student
Sperez – sper
Ștempel și pecet – timbru
Copeneață – cutie
Mârtan – cotoc

După ziarul ”Vestea din 1924”. Sursa: Cartea ”Județul Alba – Istorie, cultură și civilizație”

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

2 Comentarii

kinga 12 ianuarie 2020 at 11:46

Multe din cuvintele menționate vin din germana, nu din maghiară. De exemplu farba= Farbe(germana), sustar= Schuster(germana), snaidar = Schneider(germana).

Costina Sorin 12 ianuarie 2020 at 20:53

Eu sunt născut in 1942! Am copilărit in POSTBELIC! Așa se vorbea și pe la noi prin anii ‘50! Orice om in vârsta de peste 60 de ani înțelege și astăzi aceste cuvinte!

Comentariile sunt oprite

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...