Vocabular interbelic din județul Alba sau… cum se vorbea pe la noi: chișchineuț – batistă, tiglăzău – fier de călcat, șuster-pantofar, potică – farmacie
Vocabular interbelic din județul Alba sau… cum se vorbea pe la noi: chișchineuț – batistă, tiglăzău – fier de călcat, șuster-pantofar, potică – farmacie
”Limba noastră-i o comoară/În adâncuri înfundată/Un şirag de piatră rară/Pe moşie revărsată…” Cât de frumoase, cât de adevărate sunt versurile poetului Alexei Mateevici din poezia ”Limba noastră-i o comoară”. Că este așa ne-o dovedește și ziarul Vestea din 1924, care în paginile sale prezintă, între altele, unele provincialisme și arhaisme din județul Alba.
Astăzi, tânăra generație și-a mai ”corectat graiul”(…), însă, mai demult, în județ se foloseau termeni de care, probabil, la unii le e dor să îi audă. Chișchineuț, cum i se spunea la batistă sau tiglăzău la fier de călcat, ori potică – farmacie, sunt doar câțiva dintre aceștia.
Pentru cei care poate vor să-și aducă aminte de unele arhaisme sau regionalisme folosite în copilărie, dar și pentru cei care nu le-au auzit până acum, prezentăm mai jos câteva provincialisme, ungurisme și alți termeni care se foloseau în Alba, publicate în ziarul Vestea din 1924.
”Provincialisme și alte isme sau cum se vorbește la noi”,
Ungurisme. Mulți spun și azi:
Birău – Jude
Solgăbirău – pretor
Șuster – pantofar
Șnaider – croitor
Astăluș – măsar, tâmplar
Pentru îmbrăcăminte și obiectele casnice iarăș se folosesc termini ungurești, astfel:
Căput – surtuc
Nădragi – pantaloni
Colop – pălărie
Fizuri – șireturi
Chișchineuț – batistă
Papir – hârtie
Ircă – caiet
Casten – dulap
Chefe – perie
Cocie – trăsură
Platăn – cuptor
Cufăr – geamantan
Tașcă – geantă
Pe urmă chiar unele doamne folosesc termini ca:
Leveș – supă
Mozi – cinema
Ișcoală – școală
Boltă – prăvălie
Potică – farmacie
Tot cucoanele sau servitoarele acestora zic:
Tiglăzău – fier de călcat
Biriș – servitor
Gyorș – accelerat
La oaspeți le zic vindici (cei de la periferia Ardealului le zic goști și vendeglăi), iar la prăvălie trimit după rășcaș în loc de orez, și după o darabă de box, adecă o bucată cremă de ghete.
Farbă – culoare
Glajă – sticlă
Iar mintenașul pentru ardeleni e ca și siciasul pentru basarabeni.
”Provincialisme. Deși provincialismele nu sunt așa de compromițătoare, totuși, fiind inestetice, vom reproduce câteva dintre ele”.
Potracăr – advocat
Pătrupop – protopop
Portroz – portret
Ghibol – locomotivă
Chicioare – picioare
Bomboz – bomboane
Pită – pâine
Coleșe – mămăligă
Pupăză – colac
Pupurez – colăcel
Baraboi, cucule – cartofi
Pucioasă, scăpărușe – chibrite
Ștea – stea
Școdent – student
Sperez – sper
Ștempel și pecet – timbru
Copeneață – cutie
Mârtan – cotoc
După ziarul ”Vestea din 1924”. Sursa: Cartea ”Județul Alba – Istorie, cultură și civilizație”
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Curier Județean
FOTO | ACCIDENT rutier la Șard: Un șofer a intrat cu mașina într-un stâlp de electricitate
ACCIDENT rutier la Șard: Un șofer a intrat cu mașina într-un stâlp de electricitate Un accident rutier a avut loc duminică noaptea, în jurul orei 22.00, în localitatea Șard. O mașină a lovit un stâlp de curent. Citește și: FOTO | ACCIDENT pe autostrada A10: Trei autoturisme s-au ciocnit pe sensul de mers Aiud-Turda Detasamentul […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE de CRACIUN 2024. URARI şi FELICITARI de Sărbători pe care le puteţi trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Povestea sau legenda lui Moș Crăciun
-
Ştirea zileiacum o zi
Renii lui Moș Crăciun. Povestea renilor. Care sunt numele lor și cum îi ajută aceștia pe Moșul
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE SMS de CRĂCIUN 2024 în limba ENGLEZĂ. Idei de URĂRI şi Felicitări în română şi engleză !
-
Curier Județeanacum 3 zile
Mesaje de Crăciun 2024 în limba italiană, traduse în limba română. Cântece tradiționale de Crăciun în limba italiana
-
Curier Județeanacum 3 zile
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ignat – Ziua sacrificării porcului de Crăciun