Violența crește la nivel global: România coboară două poziții în topul păcii globale. Care sunt cele mai sigure țări din lume în 2025
Violența crește la nivel global: România coboară două poziții în topul păcii globale. Care sunt cele mai sigure țări din lume în 2025
Potrivit unui nou raport al Institutului pentru Economie și Pace (IEP) pe 2025, România se situează pe locul 38 din 163 de țări în topul celor mai pașnice state, în scădere cu două poziții față de anul precedent. În 2022 și 2023, România figura pe locul 35. Această scădere sugerează o ușoară deteriorare a indicatorilor percepuți ca relevanți pentru pace și siguranță. În 2008, România ocupa locul 20, iar cel mai bun rezultat a fost atins în 2020, când s-a clasat pe locul 17. Începând cu 2021, poziția țării a scăzut treptat până la locul 38 în 2025.
Primele cinci țări cele mai pașnice din lume în 2025 sunt Islanda, Irlanda, Noua Zeelandă, Austria și Elveția. Următoarele cinci locuri sunt ocupate de Singapore, Portugalia, Danemarca, Slovenia și Finlanda. În regiune, Bulgaria se află pe locul 29, Ungaria pe locul 17, Republica Moldova pe locul 66, iar Serbia pe locul 64. În coada clasamentului, Ucraina și Rusia ocupă ultimele două poziții (162 și 164), deasupra lor fiind Sudan (161), Republica Democrată Congo (160), Yemen (159) și Afganistan (158).
Citește și: VIDEO | România – una dintre cele mai sigure țări din lume, cu cel mai scăzut nivel al criminalității

Indicele Păcii Globale (Global Peace Index – GPI), produs de IEP, este principalul instrument de măsurare a stării de pace la nivel mondial. Studiul acoperă 99,7% din populația lumii și se bazează pe 23 de indicatori calitativi și cantitativi, analiza fiind structurată pe trei domenii principale: nivelul de siguranță și securitate societală, măsura conflictului intern și internațional în desfășurare și gradul de militarizare.
Raportul din acest an arată un declin continuu al păcii la nivel global. Mulți indicatori cheie se află la cel mai ridicat nivel de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Creșterea numărului de decese cauzate de conflicte, intensificarea tensiunilor geopolitice și afirmarea puterilor mijlocii contribuie la ceea ce IEP numește „Marea Fragmentare”, o reconfigurare fundamentală a ordinii globale.
Situația este agravată de rivalitatea marilor puteri, dezvoltarea tehnologiilor de război asimetric și datoriile tot mai mari ale economiilor fragile, crescând riscul unor noi conflicte. În prezent, există 59 de conflicte active la nivel de stat – cel mai mare număr de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – care au dus la 152.000 de decese în 2024. Dintre acestea, 17 țări au înregistrat peste 1.000 de decese interne, cel mai mare număr din 1999, iar alte 18 țări au raportat peste 100 de decese.
Sursa foto reprezentativă: Captură ecran
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Premierul Ilie Bolojan, la consultările cu reprezentanții universităților din România: „Trebuie să facem economii”
Ilie Bolojan, la consultările cu reprezentanții universităților din România: „Trebuie să facem economii” Premierul Ilie Bolojan a avut, marți, 20 ianuarie 2026, la Palatul Victoria, consultări cu Biroul Permanent al Consiliului Național al Rectorilor (CNR), ca răspuns la solicitarea CNR de a avea o discuție cu privire la bugetul educației și cercetării în anul 2026. […]
Proces verbal 2026 | Ce se întâmplă dacă refuzi semnarea procesului verbal și ce opțiuni îți pot rămâne
Proces verbal 2026 | Ce se întâmplă dacă refuzi semnarea procesului verbal și ce opțiuni îți pot rămâne Refuzul semnării unui proces verbal de contravenție poate deriva din două motive: fie crezi că semnătura în sine te declară pe deplin vinovat, fie ești convins că ești nedreptățit. Cu toate acestea, în realitate semnătura reprezintă confirmarea […]
Șeful Statului Major al Apărării: „Românii trebuie să fie pregătiți pentru susținerea unui efort de război”
Șeful Statului Major al Apărării: „Românii trebuie să fie pregătiți pentru susținerea unui efort de război” „Dacă vă referiți la pregătirea populației în general, am mai spus de fiecare dată: când aducem în discuție reziliența națională, trebuie să luăm în calcul foarte multe alte aspecte. Trebuie să avem o populație pregătită pentru diferite situații de […]