Care este situația barajului de la Lacul de acumulare Tăul Mare, după 24 de ore de la semnalarea avariei. Cât a scăzut cota apei

La această oră se intervine cu 3 motopompe de mare capacitate pentru deversarea apei din lacul de acumulare, 1 motopompă fiind pregatită să intervină, iar 2 motopompe vor interveni la nevoie pentru evacuarea apei din zona îngustă a albiei pe raza localității Roșia Montană, zona locuită.

Cota apei în lacul de acumulare a scăzut cu 40 centimetri, dintr-un total de 5 metri, cât este obiectivul autorităților pentru ca riscul să fie acceptabil și populația s-ar putea întoarce în casele lor.

În gospodăriile din zona care ar putea fi în pericol de a fi inundată, locuiesc un total de 268 persoane, din care 126 s-au autoevacuat, 137 au refuzat evacuarea si 5 persoane au fost evacuate în spații puse la dispoziție de autorităţile publice, internatul școlar de la liceul din Abrud.

Forțe și mijloace angrenate la acest moment:

ISU Alba: 25 militari, 2 camioane cu 2 motopompe, 2 microbuze, 1 autoturisme, 1 autospeciale de interventie;

Pentru gestionarea situației, ISU Alba a alertat întregul personal operativ:

ISU BH – 2 militari, 1 camion, 1 motopompă;
ISU MS – 3 militari, 1 camion, 1 motopompă;
ISU HD – 3 militari, 1 camion, 1 motopompă;
ISU CJ – 3 militari, 1 camion, 1 motopompă;
IJJ Alba – 4 jandarmi cu 2 auto;
IPJ Alba – 4 politisti cu 2 auto;
SGA – 2 persoane cu 2 auto.

Totodată, au fost constituite 4 echipe mixte, din partea ISU, IPJ și IJJ, în vederea informării populației privind evacuarea acestora.

Ajutorul de încălzire 2022: Care sunt condițiile pentru românii care vor să beneficieze de ajutorul de la stat și care este valoarea

Românii mai au la dispoziție doar câteva zile pentru a depune actele necesare pentru a beneficia de ajutorul de încălzire oferit de către stat.

Începând cu data de 1 noiembrie 2021, ajutorul lunar pentru încălzirea locuinței pentru sezonul rece 2022-2023 se oferă conform prevederilor Legii consumatorului vulnerabil. Cei care vor să beneficieze de sprijinul oferit de stat la iarnă trebuie să depună o cerere și declarație pe propria răspundere privind componența familiei, veniturile sale și sistemul de încălzire utilizat.

Anunţ de ultimă oră pentru români, până când mai pot depune actele pentru a beneficia de sprijinul de la stat

Toţi cei care vor să beneficieze de ajutorul lunar pentru încălzirea locuinței între 1 noiembrie 2022 și 31 martie 2023, trebuie să depună cererile și declarațiile pe propria răspundere până la data de 15 octombrie 2022.

Acestea se depun individual sau prin asociațiile de proprietari, ascociațiile de locatari sau la primăria din orașul, satul sau comuna în care aveți domiciliul.

Stabilirea dreptului pentru primirea ajutorului pentru încălzirea locuinței se face prin dispoziția primarului orașului, satului sau comunei în care locuiți:

– începând cu luna depunerii cererii, pentru cei care au depus documentele până în a 20 zi a acelei luni;

– începând cu luna următoare, pentru cei care au depus documentele după a 20 zi a lunii în care ați depus cererea;

– începând cu luna depunerii cererii, pentru cei al căror drept de ajutor social este stabilit începând cu acea lună, indiferent de data la care au depus cererea;

Cine sunt românii care pot beneficia de ajutorul oferit de stat în sezonul rece

Cei care pot beneficia de ajutorul oferit de stat în sezonul rece sunt familiile cu venituri nete lunare mai mici de 1.386 de lei pe cap de membru de familie sau persoanele singure care câștigă lunar până în 2.053 de lei.

Ajutorul se acordă pentru un singur sistem utilizat la încălzirea locuinței, declarat de persoana singură, respectiv de un membru al familiei, care are capacitate deplină de exercițiu al drepturilor civile.

În funcție de sistemul de încălzire al locuinței dumneavoastră, categoriile de ajutoare pentru încălzire sunt:

– ajutor pentru încălzirea locuinței cu energie termică în sistem centralizat;

– ajutor pentru gaze naturale;

– ajutor pentru energie electrică;

– ajutor pentru combustibili solizi și/ sau petrolieri.

Valoarea de referință luată în calcul la stabilirea ajutorului pentru încălzire locuinței, în funcție de sistemul de încălzire utilizat, nu poate fi mai mică de:

250 lei/ lună, pentru gaze naturale;

500 lei/ lună, pentru energie electrică;

320 lei/ lună, pentru combustibili solizi și/ sau petrolieri.

Ajutorul pentru încălzirea locuinței în sezonul rece se plătește diferențiat în funcție de venitul mediu lunar al familiei sau al persoanei singure:

– în proporție de 100% din valoarea de referință, dar nu mai mult decât consumul facturat, dacă venitul mediu net lunar este până în 200 lei pe cap de membru de familie/persoana singură;

– în proporție de 90%, pentru persoanele cu un venit lunar net cuprins între 200,1 lei și 320 lei;

– în proporție de 80%, pentru persoanele cu un venit lunar net între 320,1 lei și 440 lei;

– în proporție de 70%, pentru persoanele cu un venit lunar net între 440,1 lei și 560 lei;

– în proporție de 60%, pentru persoanele cu un venit lunar net între 560,1 lei și 680 lei;

– în proporție de 50%, pentru persoanele cu un venit lunar net între 680,1 lei și 920 lei;

– în proporție de 40%, pentru persoanele cu un venit lunar net între 920,1 lei și 1.040 lei;

– în proporție de 30%, pentru persoanele cu un venit lunar net între 1.040,1 lei și 1.160 lei;

– în proporție de 20%, pentru persoanele cu un venit lunar net între 1.160,1 lei și 1.280 lei;

– în proporție de 10%, pentru persoanele cu un venit lunar net între 1.280,1 lei și 1.386 lei pe cap de membru de familie sau 2.053 de lei pentru o persoană singură;

Codul Muncii 2022: Noi tipuri de contracte de muncă ar putea fi introduse în legislație

O propunere pentru modificarea Codului muncii se află la Comisia de muncă din Senat, prin care s-ar putea introduce noi tipuri de contracte de muncă.

Inițiatorii spun în expunerea de motive că: ”Creşterea eficienţei economice, concomitent cu scăderile de costuri pentru firmele în care au fost introduse forme de flexibilizare a muncii în ultimul an, sunt evidente în contextul actual. Este clar că este necesară dezvoltarea într-o mai mare măsură a formelor de flexibilizare a muncii”.

Astfel, senatorii care au inițiat modificarea legislativă spun că pentru a răspunde tuturor în mod eficient nevoii de flexibilizare a pieţei muncii din România şi pentru susţine reforme asumate la nivel european, propunem modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 privind Codul muncii, în sensul introducerii unor noi tipuri de contracte de muncă, respectiv:

Contractul de muncă “la cerere”, care prezintă următoarele avantaje:

– angajatorul are o mai mare flexibilitate în organizarea activităţii, având posibilitatea de a dispune de forţa de muncă necesară în zilele în care are nevoie de serviciile prestate de către un anumit salariat şi doar numărul de ore necesar prestării activităţii respective;

– angajatul poate desfăşura mai multe activităţi în paralel, nemaiavând obligaţia respectării cu stricteţe a unui anumit program de lucru;

– se reduce sarcina administrativă, în comparaţie cu alte opţiuni legale utilizate pentru angajarea în comun, alternativa fiind ca angajatorul sa încheie în paralel câte un contract de muncă cu timp parţial cu fiecare angajat.

Contract de muncă cu mai mulţi angajatori şi un singur angajat reprezintă contractul individual de muncă în baza caruia un angajat încheie un contract de muncă cu mai mulţi angajatori pentru efectuarea aceluiaşi tip de activitate, care implică exercitarea aceloraşi atribuţii. Avantajele acestui tip de contract sunt următoarele:

– stabilirea răspunderii în solidar a angajatorilor semnatari ai contractului, cu privire la îndeplinirea obligaţiilor care decurg din contract şi din legislaţia muncii va creşte gradul de protecţie a angajatului în ceea ce priveşte obţinerea de către acesta a drepturilor restante de la oricare dintre angajatori, având posibilitatea să îl aleagă pe cel mai eligibil;

– reglementare flexibilă permite părţilor implicate să proiecteze schema de partajare a angajaţilor în funcţie de propriile nevoi;

– obligaţiile privind remuneraţia, impozitele şi contribuţiile sociale pot fi alocate angajatorilor în orice mod pe care îl stabilesc de comun acord;

– se reduce sarcina administrativă în comparaţie cu alte opţiuni legale utilizate pentru angajarea în comun, de exemplu atunci când fiecare angajator în paralel încheie un contract de muncă cu timp parţial cu acelaşi angajat.

odul muncii modificat. Românii nu vor mai putea lucra cu astfel de contracte

Una dintre noile prevederi din Codul muncii, supus unor ample modificări, vizează limitarea dreptului actual al angajaților de a avea mai multe contracte de muncă.

Acest drept al angajatului de a lucra pentru mai mulți angajatori în același timp va fi limitat printr-un proiect de lege ce transpune în legislația românească Directiva (UE) nr. 2019/1152. Vorbim de o modificare a articolului 35, care va dobândi următorul conținut:

„(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiți sau la același angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, fără suprapunerea programului de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavorabil salariatului care își exercită acest dreptˮ, iar partea referitoare la situațiile de incompatibilități se păstrează în forma actuală.

Este detaliată, de asemenea, și noțiunea de program de muncă: „(2) Programul de muncă reprezintă modelul de organizare a activității, care stabilește orele și zilele când începe și când se încheie prestarea muncii. (3) Modelul de organizare a muncii reprezintă forma de organizare a timpului de muncă și repartizarea sa în funcție de un anumit model stabilit de angajator”.

Practic, un angajat nu va mai putea suprapune nici măcar parțial contractele, fie ele full-time, fie part-time în privința programului de muncă. Simultaneitatea a două contracte full-time într-o zi lucrătoare înseamnă că unul începe, să zicem, la ora 6:00 și se termină la 14:00 și celălalt începe la ora 14:00 și se termină la 22:00.

Sursa: dcbusiness.ro