Video | Nicolae Furdui Iancu, 71 de ani: Glasul Țării Moților care a dus cântecul românesc mai departe

Nicolae Furdui Iancu, 71 de ani: Glasul Țării Moților care a dus cântecul românesc mai departe

Există voci care trec dincolo de scenă și devin parte din memoria afectivă a publicului. Pentru Nicolae Furdui Iancu, cântecul înseamnă legătura cu locurile natale, cu lumea satului transilvănean și cu o tradiție pe care a purtat-o, de-a lungul deceniilor, în fața publicului din România și din diaspora.

Născut la 26 octombrie 1955, în satul Poiana, comuna Sohodol, județul Alba, Nicolae Furdui Iancu împlinește astăzi, luni, 26 octombrie 2026, 71 de ani. Parcursul său artistic este strâns legat de Munții Apuseni și de repertoriul muzical al Țării Moților, o zonă cu o puternică identitate culturală.

De la Poiana și Abrud, la drumul cântecului

Copilăria petrecută în satul natal și anii de formare din Abrud au contribuit la apropierea artistului de universul tradițional pe care avea să-l reprezinte pe scenă. A urmat Liceul Pedagogic din Abrud și Institutul Pedagogic din Oradea, iar ulterior și-a completat studiile cu o facultate de psihologie și asistență socială la Universitatea de Vest din Timișoara.

Înainte de a se dedica în întregime muzicii, Nicolae Furdui Iancu a profesat ca învățător. Alegerea unei cariere artistice nu a fost, după cum a povestit în interviuri, rezultatul unui plan de la început, ci continuarea unei pasiuni care l-a însoțit încă din copilărie.

Consacrarea și întâlnirea cu publicul

Sfârșitul anilor ’70 și prima jumătate a anilor ’80 au reprezentat o perioadă importantă pentru afirmarea interpretului. Participarea la festivaluri de folclor și rezultatele obținute în competiții au deschis drumul către apariții radiofonice și televizate.

În 1985, numele său a ajuns în atenția unui public mai larg prin apariția în emisiunea „Tezaur folcloric”, de la Televiziunea Română. Un an mai devreme, în 1984, potrivit relatărilor despre cariera sa, fusese remarcat în urma unui concurs de interpretare, moment pe care l-a evocat ulterior ca pe o răscruce profesională.

În 1987, la Alba Iulia, a înființat grupul folcloric „Crai Nou”, continuându-și activitatea artistică și colaborările cu ansambluri și orchestre de muzică populară.

Repertoriul: doină, cântec istoric și joc

Identitatea artistică a lui Nicolae Furdui Iancu s-a construit în jurul unui repertoriu variat, inspirat din tradiția transilvăneană: doine, cântece de dragoste, melodii de joc și de petrecere, dar și cântece istorice și patriotice.

„Noi suntem români”, „Treceți batalioane române Carpații” și „Pui de lei” se numără printre piesele asociate cu interpretările sale. Acestea au fost cântate în contexte culturale și ceremoniale în care muzica devine și un mijloc de evocare a istoriei și a sentimentului de apartenență.

Artistul a subliniat în multe apariții publice importanța cântecelor istorice provenite din zona Apusenilor și dorința sa de a le face cunoscute unui public cât mai larg. În aceeași discuție, a vorbit despre emoția pe care o simte înainte de fiecare apariție scenică și despre responsabilitatea pe care o asociază întâlnirii cu spectatorii.

Legătură artistică profundă cu fiul Tudor

Un alt capitol important este legătura artistică dintre el și fiul său, Tudor Furdui Iancu. Cei doi au urcat împreună pe scenă în nenumărate rânduri.

Aniversarea din 26 octombrie 2026 este un prilej de a privi în urmă la un drum construit prin perseverență, studiu, experiență scenică și atașament față de cultura locului din care artistul provine.

Nicolae Furdui Iancu rămâne asociat cu muzica populară din Țara Moților, cu cântecul istoric și cu repertoriul care evocă viața și memoria comunităților transilvănene.

La mulți ani, Nicolae Furdui Iancu!

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News