Rămâi conectat

Ştirea zilei

VIDEO | Sat turistic într-o comună din Apuseni, la altitudinea de 1.600 de metri. A luat naștere după tragedia din 2014, în care a murit Adrian Iovan: Panorame superbe, parc tematic cu statui nud și trasee la pas

Ziarul Unirea

Publicat

în

Sat turistic într-o comună din Apuseni, la altitudinea de 1.600 de metri. A luat naștere după tragedia din 2014, în care a murit Adrian Iovan: Panorame superbe, parc tematic cu statui nud și trasee la pas

Zona din Munții Apuseni unde s-a prăbușit avionul pilotat de Adrian Iovan în tragedia aviatică ce a avut loc în ianuarie 2014 a fost transformată în atracție turistică.

Petreasa, zona situată în județul Alba, la altitudinea de 1.600 de metri, a devenit, în 10 ani, loc de pelerinaj și de petrecere a timpului liber. A contat decisiv asfaltarea drumului lung de opt kilometri, denumit „Drumul lui Iovan”, după numele pilotului decedat în urmă cu 10 ani, care leagă centrul comunei Horea de vârful Petreasa, ceea ce a permis accesul cu orice tip de autovehicul.

Citește și: UPDATE/ FOTO: Accident aviatic în Munții Apuseni, pe Vârful Petreasa. Pilotul și o pasageră și-au pierdut viața. Alte 5 persoane au fost rănite

Panoramă superbă

„La Petreasa ești în mijlocul Apusenilor și vezi spre sud Valea Albacului și Valea Arieșului, iar în depărtare îți atrage atenția un masiv care se ridică deasupra tuturor: este muntele Vulcan, sau Buceș-Vulcan cum mai este cunoscut. Dacă vizibilitatea este bună în fundal poți zări crestele Retezatului! În aceeași direcție poți vedea Munții Metaliferi cu Roșia Montană, precum și Trascăul.

Îndreptându-ți privirea spre sud-vest, vei descoperi cel mai înalt vârf al Apusenilor, Bihor (1.848 de metri), remarcat prin releul de pe vârf și turbinele eoliene montate pe creastă. Pe același picior, spre sud se poate vedea Muntele Găina. Munții Apuseni oferă o experiență deosebită pentru cei care doresc să exploreze această zonă. Drumul care urcă până la altitudinea de 1.600 de metri este spectaculos și poate fi parcurs cu ușurință cu mașina”, afirmă cei de la Clubul Montan Apuseni.

Citește și: FOTO/VIDEO: „Drumul lui Iovan” din comuna Horea a fost asfaltat până la locul tragicului accident aviatic

Baza acestora de pe munte a fost denumită „Planeta Petreasa” și este utilizată pentru activitățile proprii, printre care se regăsesc și tabere pentru adulți și copii. Accesul în zona Petreasa se face ușor, din centrul comunei urmând indicatoarele amplasate pe marginea drumului.

În satul turistic, Primăria Horea a construit câteva clădiri din lemn și o scenă pentru evenimente culturale și tradiționale, cum ar fi Târgul Lemnarului, care are loc anual, în luna august, și la care participă sute de moți, scrie libertatea.ro.

YouTube video

În cadrul evenimentului cultural-artistic are loc și o întrecere între concurenți, care trebuie să demonstreze cât sunt de pricepuți să mânuiască uneltele folosite în procesul de exploatare și prelucrare a lemnului: securea (toporul), firezul, drujba, țapina (unealtă folosită la mânuirea buștenilor).

6 milioane de lei pentru opt kilometri de drum

Drumul îngust traversează localitățile Butești, Giurgiuț și Zânzești, sate răsfirate de munte, cu priveliști unice spre împrejurimi. Cei 300 de locuitori de aici sunt, și ei, beneficiari direcți ai dezvoltării aduse de tragedia din urmă cu 10 ani.

„Am reușit să obținem fonduri de la Guvern, cam 6 milioane de lei, și a fost asfaltat tot drumul. În ultimii ani, a devenit o sursă importantă pentru comună și locuitori. Mulți turiști ajung la Horea și merg la Petreasa, la locul accidentului. Se cazează la pensiunile din comună, unde sunt tratați foarte bine cu produsele tradiționale moțești”, spune primarul din Horea, Marin Nicola.

Comuna Horea, denumită astfel după eroul național al răscoalei țărănești din Transilvania, din anul 1784, născut în Fericet, are 1.700 de locuitori risipiți pe munți, în 15 sate și cătune. În afară de turism, celelalte două ocupații principale ale oamenilor sunt creșterea animalelor și exploatarea lemnului.

Pe masivul Petreasa există o vegetație specifică bioregiunii alpine: păduri de molid, brad și, mai rar, laricea şi tisa. Zona este bogată în pajiști alpine folosite pentru pășunat în perioada verii de către localnici. Speciile de mamifere specifice zonei sunt lupul, râsul, ursul, căpriorul, cerbul carpatin și mistrețul. Caracteristică acestei zone este floarea Arnica montană, care înflorește vara pe culmi.

Parcul „iubirii” pe „Dâmbul lui Gâf”

Turiștii care merg în zonă cu ajutorul indicațiilor GPS sunt atenționați să nu caute Petreasa la destinație, pentru că sunt direcționați spre un cătun care nu are legătură cu zona turistică. Prețurile de cazare în zonă sunt pentru orice buzunar.

La câțiva kilometri de Horea se află comuna Albac, stațiune turistică de interes local, unde au fost date în funcțiune zeci de pensiuni, care asigură atât cazare, cât și masă. „Drumul lui Iovan” este, în sine, o atracție turistică.

Un obiectiv de pe traseu este „Dâmbul lui Gâf” – un loc special pentru locuitorii comunei Horea, cu profunde semnificații. Potrivit bătrânilor, oamenii din cele trei sate învecinate (Buteşti, Giurgiuţ, Zânzeşti), dar chiar şi din altele mai îndepărtate, venind dinspre centrul comunei, unde coborau cu diverse treburi, se odihneau aici după urcuşul abrupt şi greoi („Gâf” – de oboseală, gâfâit).

Alte legende spun că aici era un loc al iubirii, cunoscut ca Dâmbul Îndrăgostiților. Se țineau petreceri populare la care erau invitați rapsozi locali, se întâlneau tinerii din sat la sărbători și formau noi cupluri.

Moții au transformat și această zonă în atracţie turistică. În 2017, artişti, studenţi și profesori au participat pe „Dâmbul lui Gâf” la o tabără de sculptură cu tema „iubirea”. Sculpturile realizate au intrat în patrimoniul comunei și au rămas aici, în ceea ce este considerat cel mai mare parc tematic de artă dedicat iubirii din România.

Trasee pentru turismul la pas

Zona este una favorabilă și celor care sunt pasionați de trasee per pedes. Pe aici trece magistrala marcată cu bandă roșie care face legătura între Muntele Mare și Munții Bihorului. Un traseu marcat cu cruce albastră face legătura între centrul comunei și locul accidentului, care se parcurge în circa trei ore.

Din Poiana Horea, sat în județul Cluj, pleacă un circuit marcat cu punct roșu care urcă până la Petreasa și apoi se întoarce pe alt traseu, timpul necesar fiind de 4-5 ore. Cei care urmează marcajul cu bandă roșie spre vest descoperă o așezare sezonieră (Dealu Coachii) unde localnicii și-au construit stâne (locuințe sezoniere) pentru a sta pe timpul verii cu animalele la pășunat.

În continuare, traseul ajunge în Pasul Ursoaia, la drumul național asfaltat (DN1R), care face legătura între Albac (Alba) și Huedin (Cluj), peste Munții Apuseni. Pe traseul marcat cu bandă roșie se ajunge la Șaua Apa Cumpănită, loc de trecere spre Măguri Răcătău (Cluj), pe un drum pietruit. Traseul continuă spre Șaua Steaua, apoi pe creastă prin zona Balomireasa până la Vf. Muntele Mare (1.826 de metri), unde se află o bază militară a Armatei Române.

Cum a avut loc accidentul aviatic din 2014

Un avion care transporta un echipaj medical s-a prăbușit în zona comunei Horea în 20 ianuarie 2014. Au murit în tragedia aviatică pilotul Adrian Iovan și studenta Aura Ion. Au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu, medicii Radu Zamfir, de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu, de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru, de la Spitalul Sfânta Maria, şi Sorin Ianceu, de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor. Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani, care suferise un accident vascular cerebral.

Oficial, pilotul Adrian Iovan este considerat vinovat pentru prăbuşirea aeronavei, pentru că a ignorat avertismentele privind condițiile meteo.

Anunţarea aterizării forțate a fost făcută prin 112, de Radu Zamfir, la ora 16.16.

La căutare au participat peste 70 de pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti şi salvamontişti, din judeţele Cluj, Bihor, Mureş şi Alba, precum şi circa 200 de localnici din comuna Horea. Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici din comuna Horea – Argentin Todea, Gheorghe Trif şi Gheorghe Giurgiu, după căutări care au durat peste cinci ore.

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu nu au putut localiza cu precizie semnalul telefonului de pe care a realizat apelul medicul Zamfir. Cei trei localnici au ajuns la locul prăbuşirii avionului în jurul orei 21.30.

Pe locul unde s-a prăbuşit avionul, moţii din Zânzeşti şi Giurgiuţ au ridicat un altar de lemn, care a devenit loc de pelerinaj pentru turiști. În fiecare an, în apropierea zilei de 20 ianuarie, sunt organizate la Horea și pe munte slujbe de pomenire în memoria celor două victime ale tragediei aviatice.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Ştirea zilei

Ştirea zilei

În ȚARA JUPÂNILOR, dreptatea bate la ușă: Victorie a locuitorilor din Lupșa în scandalul cadastrării sistematice a terenurilor din comună. Curtea de Apel Cluj a suspendat efectele procesului verbal de acceptanță din octombrie 2022

Ziarul Unirea

Publicat

în

În ȚARA JUPÂNILOR, dreptatea bate la ușă: Victorie a locuitorilor din Lupșa în scandalul cadastrării sistematice a terenurilor din comună. Curtea de Apel Cluj a suspendat efectele procesului verbal de acceptanță din octombrie 2022 Scandalul provocat de cadastrarea sistematică gratuită a terenurilor din comuna Lupșa, lucrare derulată în perioada 2020 – 2022, a parcurs un […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea