VIDEO| Papa Francisc în România: Un an de la vizita istorică la Blaj, pe Câmpia Libertății. Zeci de mii de pelerini l-au așteptat pe Suveranul Pontif

A trecut un an de la vizita istorică a Papei Francisc în România, între 31 mai şi 2 iunie 2019. Călătoria apostolică a papei Francisc în România a avut loc la 20 de ani după cea efectuată de Sfântul Ioan Paul al II-lea, în 1999, şi s-a desfăşurat sub genericul „Să mergem împreună”.

Papa Francisc a ajuns în România într-o zi de vineri, la data de 31 mai 2019, pentru o vizită de trei zile. Suveranul Pontif a făcut un adevărat tur de forță, în afara întâlnirilor de la București, acesta deplasându-se și la Iași, Șumuleu Ciuc și la Blaj.

Punctele de maxim interes au fost în afara Capitalei: la Șumuleu Ciuc, locul unde are loc cel mai mare pelerinaj catolic din Europa Centrală și de Est, și la Blaj, centrul greco-catolicismului din România.

La Blaj, Suveranul Pontif a ajuns pe data de 2 iunie 2019, unde a avut loc prima ceremonie de beatificare oficiată vreodată de un Papă în România.

Papa Francisc a fost așteptat pe Câmpul Libertății, cărui azi i se spune Câmpia Libertății, de peste 120.000 de pelerini, veniți din țară, dar și din străinătate. Cei care s-au aflat la Blaj, în 2 iunie, la vizita Papei, spun că momentul este unul istoric.

”Cred că e mare lucru să poți să spui peste ani: ”și eu am fost acolo”, cum auzim și noi de la unii care au lăsat scris, pentru că acum nu mai trăiesc, ”și eu am fost la 1848” și chiar în locul ăsta. Alții au spus ”și eu am fost” în 1918 la Alba Iulia. Și noi putem spune că am fost pe Câmpia Libertății la Blaj când a venit Sfântul Părinte Francisc și au fost ridicați la cinstea altarelor cei șapte episcopi martiri ai Bisericii Greco-catolice”, a spus o călugăriță prezentă la ceremonia de la Blaj.

La Blaj au venit să îl vadă și să îl asculte pe Papa Francisc nu doar catolici. A fost pentru prima oară când un episcop al Romei a vizitat Mica Romă, Blajul. De asemeena, a fost prima ceremonie de beatificare oficiată vreodată de un Papă în România și prima dată când greco-catolici români au fost ridicați la cinstea altarelor și au fost proclamați sfinți. Cei șapte episcopi morți pentru credință în temnițele comuniste sunt: Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu.

Printre zecile de mii de pelerini prezenți la Blaj s-au aflat și multe persoane care i-au cunoscut pe episcopii ridicați acum la cinstea altarelor. Așa este cazul Aurorei Crăciun, de 83 de ani, care a ținut să participe la întregul eveniment.

”Pe cinci dintre cei șapte episcopi i-am cunoscut îndeaproape. Tatăl meu a fost preot și a fost coleg cu Presfințitul Suciu și Preasfințitul Chinezu”, a spus Aurora Crăciun.

Vizita Papei în României a presupus și un efort organizatoric uriaș, atât din partea Bisericilor Ortodoxă, Romano-catolică și Greco-catolică din România, cât și din partea Ministerului Apărării, a celui de Interne, SRI și SIE, Serviciul de Telecomunicații Speciale și cel de Protecție și Pază.

De asemenea, autoritățile locale au avut un plan detaliat legat de intrările și ieșirile din oraș, de trafic, de fluxurile de oameni și măsurile de siguranță, cu toate că numărul celor care erau așteptați că vor veni în oraș era imposibil de estimat.

Atât în Piaţa 1848, cât şi în restul oraşului au fost puse 280 de steaguri, din care 140 ale României şi 140 ale Vaticanului. Tot pentru a marca vizita papală, în oraş au fost plantate peste 45.000 de flori în culorile Vaticanului. Pentru Sanctitatea Sa a fost pregătit un tron special, din lemn autentic, cules din arhitectura puşcăriilor de la Sighet şi Gherla, iar designul face trimitere la calvarul detenţiei, la suferinţa şi la moartea pentru Hristos. Privit din lateral, braţul tronului arhieresc reprezintă o sugestie abstractă, care trimite cu gândul la geamul-vizor cu gratii (tot în număr de 7), prin care spiritul caută libertatea şi speranţa, îl caută şi îl întâlneşte pe Dumnezeu.

Întâlnirea Papei cu reprezentanţii comunităţii rome din Blaj a avut loc într-o biserică construită special în acest scop. Aici, Papa Francisc a stat pe un alt jilţ special. Scaunul era tapiţat cu catifea albă, având spătarul decorat cu stema papală, realizată în tehnica broderiei. Spătarul înalt, terminat în formă de arc semicircular, evoca bolta cerească. Numit şi arc în plin centru, el este specific arhitecturii romane şi ulterior celei clasice. Albul catifelei semnifică puritatea, fiind „culoarea“ catolică liturgică, folosită la toate sărbătorile Domnului. Linia arcului din lemn, care finalizează spătarul, alături de arcul însoţitor săpat în lemn şi de arcul format de partea superioară a catifelei fac o aluzie subtilă la Sfânta Treime.

Papa Francisc a făcut şi un gest de reparaţie nesperat faţă de una dintre cele mai discriminate etnii din ţara noastră: a cerut iertare romilor, în numele bisericii. În vizita sa, de aproape o oră, Papa Francisc a ţinut o scurtă predică celor 3.000 de romi care trăiesc într-un cartier din Blaj. A oferit cadouri sutelor de copii care l-au aşteptat cu sufletul la gură şi i-a binecuvântat.

Sfântul Părinte a fost primit într-o biserică cu mare însemnătate pentru romii din cel mai sărac cartier al Blajului, Barbu Lăutaru. Sărmani, marginalizaţi, dar niciodată abandonaţi de biserică, oamenii au pus mână de la mână şi şi-au construit un loc de rugăciune, în care l-au primit pe cel mai iubit om al creştinătăţii.

Momentul care a adus lacrimi pe 1000 de obraji a fost cel al iertării. Cel mai înalt episcop al lumii catolice a cerut iertare romilor, pentru prigoana de secole şi pentru nepăsarea bisericii faţă de soarta lor.

„Am totuşi o greutate pe inimă. Este greutatea discriminărilor, a segregărilor şi a maltratării suferite de comunităţile voastre.

Istoria ne spune că nici creştinii, nici măcar cei catolici, nu au fost străini de răul acesta atât de mare. Pentru aceasta, as vrea să vă cer iertare.

Cer iertare în numele Bisericii Domnului şi vouă, pentru momentele în care, de-a lungul istoriei, v-am discriminat, maltratat, sau v-am privit într-o manieră greşită, cu privirea lui Cain şi nu cu cea a lui Abel, şi nu am ştiut să vă recunoaştem, să vă preţuim şi să vă apărăm în specificitatea voastră”, a fost mesajul Papei Francisc.

Comunitatea de romi din Blaj numără aproximativ 3.000 de oameni. Sunt oameni sărmani. care încearcă să-şi depăşească condiţia. Muncesc şi îşi trimit copiii la şcoală. Unii dintre ei sunt cunoscuţi în tot Blajul aşa cum este cazul lui Hiriza Francisc, unul dintre cei care au ajutat la ridicarea, în doar 3 luni, a bisericii care l-a avut ca oaspete pe sfântul părinte.

„Iar acum vă binecuvântez. Mai întâi însă vă cer o mare favoare: să vă rugaţi pentru mine! Vă mulţumesc!”, le-a mai spus Papa celor care îl aplaudau şi făceau cu mâna.

La plecarea spre Roma, înante de a se urca în avion, Papa Francisc a făcut o plecăciune și i-a binecuvântat pe oameni.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---