VIDEO | Orașul din Apuseni, schimbat la față după reabilitarea blocurilor: 19 clădiri incluse în proiectele cu costuri nule sau foarte mici pentru locatari

Orașul din Apuseni, schimbat la față după reabilitarea blocurilor: 19 clădiri incluse în proiectele cu costuri nule sau foarte mici pentru locatari

5 dintre blocurile din orașul Zlatna prinse în ultimi ani în programe de reabilitare au deja o față nouă, modernă. Reabilitarea blocurilor se înscrie în eforturile administrației locale de a da întregului oraș un aspect în ton cu mileniul în care ne aflăm.

„Este vorba de două scheme de finanțare la care am apelat. Una, în care am prins primele 11 blocuri, la care cetățenii nu au trebuit să contribuie cu nimic, și a doua, la care este 2% contribuția cetățenilor, ceea ce înseamnă aproximativ 3.000 de lei de familie în 3 ani, unde avem încă 8 blocuri, toate aprobate. Sper să intre în finanțare toate, nu știu dacă vor intra toate, vedem ce va fi. Unele au 70 de puncte, unele 68, altele 67, mă rog, toate oricum au peste 60 de puncte. Sper ca aceste blocuri, odată reabilitate, să schimbe în totalitate fața orașului”, a explicat primarul Zlatnei, Silviu Ponoran.

Cele 5 blocuri a căror reabilitare s-a încheiat deja arată teribil de bine, diferența față de aspectul lor anterior fiind colosală. „Erau un fel de gri, eu le asemănam cu zonele mai sărace, cu Valea Jiului sau mai știu eu cu care parte a țării defavorizată.

Citește și: VIDEO | Două blocuri, construite pentru tinerii specialiști care aleg să se stabilească într-un oraș din Alba. Primar: „Am avut o viziune în gândirea și dezvoltarea viitorului acestui oraș”

«Ce ați făcut, că orașul ăsta deja arată ca o stațiune?», îmi spunea deunăzi o doamnă care nu mai trecuse de multă vreme pe aici. Și chiar m-am bucurat, pentru că noi, care suntem tot timpul aici, nu vedem chiar așa schimbarea, dar oamenii care n-au fost de mult o observă. Îmi spun, de pildă, mulți din cei de la munte care trec prin Zlatna că fața așezării noastre este în continuă schimbare și orașul arată din ce în ce mai bine”, ne-a explicat edilul zlătnean.

Costuri de reabilitare nule sau foarte mici pentru locatari

În medie, reabilitarea termică a unui bloc din seria celor la care intervenția s-a încheiat a costat între 5,8 și 6 milioane de lei. Au fost montate geamuri cu minimum 5 bariere termice. Au fost izolați pereții cu polistiren sau vată minerală, în funcție de structurile existente. La acoperișuri, unele dintre ele construite la blocuri care nu aveau așa ceva, s-au făcut izolații pe pod cu vată bazaltică de 30 de centimetri.

„Îmi pare rău de ce s-a întâmplat la blocul B2, pentru că acolo nu a fost prevăzut ce am fi vrut. Am încercat să facem tot așa, un acoperiș, dar oamenii din blocul respectiv au zis că nu contribuie. Noi mai aveam vreo 70.000 de lei, dar ne trebuiau cam 150.000 de lei. Privind global situația blocurilor reabilitate deja, este extraordinar de bine pentru locatari, pentru că e vorba de eficiență energetică în toată puterea cuvântului.

Oamenii vor plăti mai puțin și la curent, și la gaz, și la tot ceea ce ține de încălzire. Blocurile sunt izolate foarte bine. E adevărat, puteam să înscriem în programele de finanțare chiar și mai multe imobile dacă erau constituite mai multe asociații de proprietari. În prima fază, când am prins cele 11 blocuri, numai locatarii din acestea au avut asociații.

Prima condiție ca să fii eligibil într-un asemenea proiect este să ai asociație de proprietari constituită. Mai sunt încă și acum blocuri ai căror locatari nu fac parte din asociații de proprietari. Dar, văzând ce se întâmplă, lumea începe să înțeleagă și să facă ceea ce trebuie. Din punct de vedere legal e imperios necesar să existe asociații de proprietari”, a afirmat primarul Silviu Ponoran.

„Avem un buget local mic, ne străduim să beneficiem cât mai mult de șansa fondurilor europene”

Potrivit primarului din Zlatna, orașul de pe malul Ampoiului dispune de un buget local redus, șansa dezvoltării urbei fiind legată ombilical de oportunitatea oferită de accesarea de fonduri europene, a căror gestionare nu este, însă, întotdeauna lipsită de dificultăți.

„Noi suntem un oraș extraordinar de sărac la ora asta. Avem un buget foarte mic, de 700 de mii de euro, și gândiți-vă că în medie, pe un bloc din ăsta, numai pentru studiul de fezabilitate sau DALI a fost nevoie de circa 40.000 de lei. Și, atenție, e un aspect pe care nu-l pot scoate din ecuație, e greu de lucrat și cu fondurile europene. Mai apar fel de fel de probleme.

Mai apar așa-numitele «corecții», când vine cineva și spune că ai greșit, chiar dacă nu ai greșit. Am avut și noi situația asta cu OIR Alba. Și ne chinuim acum, dar nu ne lăsăm. Mergem prin tot felul de instituții ale statului. Ei ne-au verificat, toți, nu a găsit nimeni nimic. Nici instituțiile externe ale României.

Avem hârtii în mână prin care s-a confirmat că nu s-au întâmplat niciun fel de fraude, niciun fel de prostii sau porcării. Dar corecțiile au rămas. Chestia asta cu corecțiile reale e discutabilă. Dacă ai norocul să găsești un complet care înțelege, pricepe bine.

Dacă nu, în general zice: «Lasă-l pe ăla mai tare să câștige!». Cam așa funcționează lucrurile. De aceea ar trebui să existe complete specializate pe așa ceva”, a detaliat Silviu Ponoran.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI