VIDEO | O tânără dintr-un sătuc din Alba, îndrăgostită de muzica populară și de viața la țară, admisă la Conservator: „Cred că aceasta este menirea mea: să duc mai departe cântecul popular”

O tânără dintr-un sătuc din Alba, îndrăgostită de muzica populară și de viața la țară, admisă la Conservator: „Cred că aceasta este menirea mea: să duc mai departe cântecul popular”

Georgiana Pavelescu are doar 19 ani, dar e îndrăgostită iremediabil de viața la țară. Tânăra locuiește alături de părinți, două surori și un frate mai mici, în satul Răchita, unde se ocupă de creșterea animalelor, dar și de munca câmpului. Iubește animalele cu toată ființa ei, iar visul său cel mai mare e să cânte și să trăiască în locurile atât de dragi sufletului ei.

Studentă la Conservatorul din Cluj-Napoca, în anul I, tânăra vrea să ducă mai departe folclorul românesc. A crescut cu muzica în familie, iar bunica ei îi cânta ori de câte ori îi trecerea pragul.

Am găsit-o de Sfântul Gheorghe acasă, la Răchita, împreună cu părinții și frații ei, o familie de oameni simpli, dar atât de frumoși. O familie unde bucuriile, dar și greutățile vieții sunt întâmpinate cu vorbe bune, înțelegere și susținere reciprocă, unde râsul și glumele nu lipsesc în nici o zi: „Am crescut în Răchita, aici am copilărit, până la 13 ani, când am început liceul și m-am mutat în Alba Iulia, dar și de acolo veneam foarte des acasă și mai ales cu foarte mult drag.
De la Cluj vin mai rar acum, dar cu mai mult dor decât atunci când eram în Alba”, mărturisește Georgiana.

Citește și: VIDEO Georgiana Pavelescu, o tânără din Alba, ambasadoare a cântecului popular de pe Valea Sebeșului, la „Primăvara românească la Bruxelles”

„Am venit de sărbători acasă, este și ziua mea și nu puteam să nu vin, să-mi văd locurile dragi, animalele dragi. Motivul principal pentru care vin acasă de la Cluj de la facultate e să am grijă de gospodărie. De multe ori mă trezesc dimineața acolo, în Cluj, și îmi dau seama că mă uit pe fereastră și nu văd nici o oaie și nu aud nici un clopot. Și vin acasă și parcă n-aș mai pleca înapoi de multe ori”, povestește tânăra.

În general, de câte ori vine acasă, Georgiana încearcă să ia munca de pe umerii fraților ei și să aibă ea grijă de animale: „Îmi pare rău că vin foarte puțin, doar în weekend-uri și de sărbători și nu pot să fac câte aș vrea să fac. Astăzi le-am scos puțin pe oițele mele dragi afară, că este vremea frumoasă, a înverzit totul așa frumos în ultimele zile, pădurea, grădina. Se vede că a venit Paștele, a înviat și natura”.

Despre muzică, adolescenta mărturisește că este mai mult decât pasiune, iar scena este locul unde simte că trăiește cu adevărat. Prin melodiile sale transmite publicului toată dragostea și bucuria pentru valorile naționale: „Mi-a plăcut să cânt de când eram mică, dar serios am început îndrumată de un profesor de la vârsta de 10 ani, când am intrat în Ansamblul „Felician Fărcașiu” și am avut-o ca profesor pe Adina Hada. Apoi am urmat liceul pe canto popular, unde l-am avut profesor pe domnul Adrian Albu, iar acum la Conservator, unde sunt și la modulul de muzică vocal-tradițională, deci continui cu muzica populară de care m-am îndrăgostit de mică și sunt aproape 10 ani de când am început”.

Aventura fetei către muzică nu a fost ușoară, însă nimic nu a descurajat-o pe tânăra care a înfruntat totul cu zâmbetul pe buze. Cu ambiție și cu multă seriozitate, Georgiana a reușit să facă progrese remarcabile în fiecare zi, lucru confirmat mai târziu de faptul că a fost admisă la Conservator: „Reușita ei este cu atât mare cu cât nu a primit niciodată meditații sau lecții particulare. Toate realizările sale sunt strict rezultatul muncii ei”, spune cu mândrie Gheorghe Pavelescu, tatăl tinerei.

Citește și: VIDEO | Priceasnă înălțătoare, lansată de tânăra Georgiana Pavelescu, în Săptămâna Patimilor: Cântec de suflet, închinat lui Dumnezeu și mamei sale

Încurajată și sfătuită de familie, sprijinită în orice moment, Georgiana a reușit să depășească toate greutățile. „Ca să răzbesc în viață am avut oameni aproape. Am știut întotdeauna că pot conta pe ajutorul familiei. Ei sunt cei cărora le datorez totul. Am urcat și încă urc spre idealul meu, cu puterile mele. Însă, am un dar, de la Dumnezeu, darul de a cânta“, spune tânăra.

Despre admiterea la Conservator, fata cu ochi senini din Răchita spune că nu i s-a părut grea: „M-am pregătit timp de un an, cât am făcut pauză între liceu și facultate. Nu am luat ore de pregătire, m-am pregătit în mare parte singură, dar cu puțină îndrumare de la domnul profesor Adi Albu, căruia vreau să îi mulțumesc pentru că mereu m-a susținut să ajung, cum spune el, acolo unde mi-e locul”.

Decizia de a da admitere la Conservator a luat-o în urmă cu un an pe vremea asta: „În liceu nu eram foarte sigură că vreau să merg pe drumul acesta. În clasa a XII-a elevii fug de obicei după foarte mulți iepuri, cum am fugit și eu, după Bac, după olimpiadă și după admitere. Erau mulți și mi se părea că nu îi pot prinde pe toți, așa că l-am eliminat pe unul din start și anume admiterea la facultate. M-am dus la olimpiada de interpretare, pe urmă m-am pregătit pentru bac și am rămas un an acasă. M-am gândit serios ce vreau să fac, am luat în considerare toate variantele posibile de facultăți, am avut timp să mă gândesc ce vreau să fac cu adevărat”, mai adaugă Georgiana.

Pentru tânăra artistă, muzica înseamnă dăruire, ore de studiu, pasiune, dar și talent, iar muzica populară face parte din ființa sa: „Cred că aceasta este menirea mea: să duc mai departe cântecul popular. Cu ambiție și cu seriozitate poți reuși în viață, mai ales atunci când faci totul pe cont propriu. Adevărata valoare a unui om vine din interior, din trăirile sale. În domeniul ăsta mă văd și peste mulți ani. Am avut timp să le pun pe toate cap la cap și sub îndrumarea domnului profesor și cu ajutorul părinților mei, anul trecut am dat până la urmă admiterea în vară și iată-mă, studentă în primul an”.

Cu toate că are diverse preocupări și îi plac foarte multe lucruri, Georgiana nu se vede făcând altceva: „Visez și să profesez ca dascăl de muzică și mi-ar plăcea foarte mult să reușesc asta aici, în satul meu. Asta îmi va permite și să continui cu partea de evenimente: profesor în timpul săptămânii, iar weekend-urile libere”.

Atât în Alba Iulia, în timpul liceului, cât și la Cluj-Napoca în prezent, tânăra interpretă s-a adaptat destul de repede, însă nici un oraș din lume nu poate concura cu satul natal: „Îmi place foarte mult Clujul, și Alba Iulia mi-a plăcut foarte mult, sunt orașe pe care le port în suflet, dar sincer nu mă văd locuind toată viața într-un oraș. Mereu în gândul meu era portița asta de a mă întoarce acasă. Asta îmi doresc, să mă întorc în Răchita după facultate. Mă văd profesând aici, mă văd stând unde am crescut. Cred că nu sunt destul de puternică să mă despart de locul acesta.

Clujul e foarte aglomerat în primul rând, dar și acolo locuiesc într-o zonă frumoasă, plină de verdeață, retrasă și liniștită, aproape de Someș. Chiar mă gândeam, m-am născut în Răchita, între două pârâuri, la Alba stăteam lângă Mureș, iar la Cluj lângă Someș. Trag la apă la fel cum trag la locurile mele de suflet. Dar, oricât ar fi de frumos, nu mă poate ține acolo, îmi lipsește libertatea asta pe care pot să o am la mine în grădină, la mine în sat, acasă. NIMIC nu ar putea să schimbe lucrul ăsta.

Cred că omul, până la urmă, unde este învățat, unde a crescut, acolo trage. Îmi zicea odată bunica mea, Dumnezeu să o ierte, că poți să scoți omul din Răchita, dar Răchita din om nu poți să o scoți. Sau vorba românului așa este, că poți să scoți omul din sat, dar satul din om niciodată. Cred că așa sunt și eu, am scos omul din sat, dar nu pot scoate satul din mine!”, spune tânăra, rememorând cu drag imagini cu bunica ei.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI