VIDEO| „Luminaţia”, ziua în care cimitirele din Transilvania sunt pline de lumină şi flori. Când se face pomenirea morților

„Luminaţia”, ziua în care cimitirele din Transilvania sunt pline de lumină şi flori. Când se face pomenirea morților

Creştinii din Transilvania pregătesc în mod special cimitirele pentru ziua dedicată tuturor sfinţilor, dar şi pomenirii morţilor. Florile şi lumânările aprinse nu lipsesc de pe niciun mormânt.

Ziua de 1 noiembrie este trecută în calendarul romano-catolic ca fiind Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor, iar ziua de 2 noiembrie este momentul în care se pomenesc în mod special morţii. Pomenirea începe însă de pe 1 noiembrie. În calendarul ortodox, o zi specială de pomenire a celor răposaţi este pe 3 noiembrie, odată cu Moşii de Iarnă.

Revenind la sărbătoarea de sorginte catolică, 1 noiembrie are două semnificaţii: pe de o parte este o zi de cinstire a tuturor sfinţilor, iar pe de altă parte este ziua de pomenire a morţilor.

Pomenirea morţilor, pe 1 noiembrie, în Transilvania este cunoscută şi sub numele de „luminaţie”. Credincioşii catolici, ortodocşi (care au împrumutat această tradiţie), reformaţi, evanghelici, protestanţi, pregătesc din timp mormintele, curăţându-le, vopsindu-le, iar în ziua luminaţiei le împodobesc cu flori şi lumânări sau candele aprinse.

Tot cu acest prilej, preoţii citesc în cimitire rugăciuni de pomenire a celor răposaţi, iar în unele zone se împart mici daruri la copii.

În Alba, ”în fiecare an, la începutul lunii noiembrie, biserica își aduce aminte de înaintașii săi, de moșii și strămoșii noștri și îi pomenește pe toți cei adormiți. Acest lucru nu este întâmplător, pentru că în fiecare an, data de 1 noiembrie este o zi când se deschide cerul și îi pomenim pe toți cei dragi.

În biserica ortodoxă, tradiția însă, a stabilit, conform hotărârii Sfântului Sinod, ca în prima sâmbătă după 1 noiembrie să fie pomeniți cei adormiți și asta deoarece pentru noi, sâmbătă are această semnificație, cu nădejdea Învierii, Învierea celor adormiți, pentru că sâmbăta, Hristos a pogorât la Iad și a ridicat din mormânt și a scos din Iad pe toți cei stăteau și așteptau nădejdea Învierii.

Și anul acesta, pe 5 noiembrie, îi sărbătorim pe cei adormiți și Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu să le pomenească numele în Împărăția Cerului”, spune Teofil Slevaș, preot în Alba Iulia și protopop al municipiului.

Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor îşi are originea în practica Bisericii din Antiohia, care chiar din primele veacuri (secolul IV) ale creştinătăţii îi celebra pe toţi martirii cunoscuţi şi necunoscuţi. Referiri la această sărbătoare se regăsesc la Sfântul Vasile cel Mare care în omiliile (predicile) sale vorbeşte şi despre Sfinţii Martiri prăznuiţi în prima duminică după Rusalii.

În Biserica Romano-Catolică, sărbătoarea a fost introdusă oficial de Papa Bonifaciu în prima duminică după Rusalii, la fel ca şi în Răsărit. Mai târziu, sărbătoarea a fost mutată pe 1 noiembrie, „iar din anul 1004 va deveni o zi de pomenire a morţilor, ce va rămâne în tradiţia occidentală până astăzi”, se arată pe site-ul bisericii din Milano Nord.

Tot aceeaşi sursă menţionează că în momentul în care călugării irlandezi au plecat să evanghelizeze Galia s-au confruntat cu diferite practici păgâne de origine celtă, printre care era şi sărbătoarea morţilor, „Samhain“ (Zeul Morţilor, Principele Întunericului).

„La celţii, începutul unui nou an era sărbătorit pe 1 noiembrie, fiind considerat sfârşitul sezonului soarelui şi începutul sezonului întunericului şi a frigului. Acest moment de trecere de la un sezon la altul era marcat de druizi (preoţii celţilor) prin dansuri, incantaţii şi alte manifestări religioase. Sărbătoarea în sine era celebrată începând cu noaptea de 31 octombrie până a doua zi, la 1 noiembrie, iar uneori putea să dureze chiar trei zile. Oamenii participau la această sărbătoare îmbrăcaţi în costume făcute din piei şi oase de animale. Celţii credeau că în această noapte spiritele celor morţi puteau să revină în casele lor terestre, pentru a-şi căuta un nou trup”, se mai arată pe pagina de internet a bisericii din Milano Nord.

În Biserica Ortodoxă s-au păstrat mai multe zile de pomenire a morţilor când creştinii merg la biserică sau în cimitire cu diverse alimente pe care le împart altor persoane. Biserica a stabilit zile de pomenire generală a morţilor: sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne, numită şi „moşii de iarnă”; sâmbăta dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt sau „moşii de vară”; „moşii de toamnă”, „Paştele blajinilor” în unele locuri; prima sâmbătă din noiembrie.

Ce semnifică Ziua Morților sau Luminația, sărbătorită pe 2 noiembrie

Ziua Morților se sărbătorește cu câteva zile înainte de Moșii de toamnă, care au loc sâmbătă, 5 noiembrie, potrivit calendarului ortodox.

Luminația este o sărbătoare romano-catolică și a devenit populară în rândul credincioșilor din perioada în care Transilvania a făcut parte din Imperiul Austro-Ungar. Era sărbătorită de către credincioșii din această zonă. A fost preluată apoi și din cei din Banat și Maramureș.

Ziua de 1 noiembrie era trecută în calendarul romano-catolic ca Ziua Tuturor Sfinților. Pe 2 noiembrie erau pomeniți cei trecuți la cele veșnice.

Acum, pomenirea sufletelor celor trecuți în neființă se face în seara de 1 noiembrie.

Ziua Morților a fost preluată și de ortodocși, care au făcut unele adaptări regionale, dar și de către luterani, calvini și unitarieni. Luminația se sărbătorește acum în Transilvania, Banat și Maramureș, indiferent de religie.

Conform credinței populare, în noaptea de 1 noiembrie se deschid porțile dintre lumea celor vii și a celor morți, iar sufletele adormiților se întorc în lumea celor vii.

În seara de 1 noiembrie, preotul vine în cimitir pentru a ține slujba de pomenire.

Înainte de slujbă, credincioșii au grijă să curețe mormintele celor dragi trecuți la cele veșnice și le împodobesc cu flori, mai ales cu crizanteme și coronițe de brad. Aceștia așază lumânări pe morminte pentru a le lumina calea celor adormiți.
Ce tradiții și obiceiuri se respectă de Ziua Morților

De Ziua Morților, credincioșii respectă anumite tradiții în funcție de zona în care locuiesc. În seara de 1 noiembrie, aceștia dau de pomană mâncare caldă.

Se spune că nu este bine să se dea de pomană alcool înaintea unei mese calde, potrivit tradiției.

În anumite zone din Ardeal, oamenii le împart copiilor pateuri sau dulciuri.

De asemenea, tot în seara de 1 noiembrie nu este bine să vină la mormântul celui drag cineva cu care acesta s-a certat în timpul vieții.

Pe 2 noiembrie, atunci când este sărbătoarea propriu-zisă, credincioșii nu trebuie să muncească și să spele haine.

În plus, credincioșii nu trebuie să fie supărați sau să se plângă deoarece celor trecuți în neființă nu le place să-i vadă suferind pe cei dragi.

Sursa: adevarul.ro, fanatik.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI