Cum s-a sfârșit „afacerea” unui bărbat din Alba care a înșelat mai multe persoane cu o schelă închiriată: Închisoare cu executare și daune de zeci de mii de euro

Judecătoria Sebeș a condamnat un bărbat din comuna Vinţu de Jos, judeţul Alba, la pedeapsa de 1 an de închisoare în regim de detenţie pentru trei infracţiuni de înşelăciune.

În esenţă, bărbatul a încheiat un contract de închiriere a unei schele metalice de la o societate din Sebeş, care valora 25.000 de euro, pe care, însă, a vândut-o către o altă persoană fizică în schimbul sumei de 10.600 de lei.

Contractul de închiriere a schelei a fost încheiat în 19 octombrie 2018, pentru o chirie de 3.280 lei/lună. După închirierea schelei, administratorul firmei din Sebeş a aflat faptul că societatea care ar fi aparţinut inculpatului era inactivă din septembrie 2018, astfel că aceasta nu mai avea voie să desfăşoare acte de comerţ.

După câteva zile după predarea schelei către inculpat, un coleg de serviciu al administratorului a fost contactat de o persoană care dorea să achiziţioneze nişte elemente/piese de schelă.

”Având în vedere că nu ştia exact ce elemente de schelă doreşte să achiziţioneze, a trimis o poză cu o piesă tipică pentru modelul de schelă pe care numai persoana vătămată o comercializa pe teritoriul României, precum şi o bucată în mod fizic, astfel că în acest mod persoana vătămată şi-a dat seama că (…) a intrat în posesia schelei pe care o împrumutase lui B. H.

A mers personal în scopul de a livra elementele solicitate, respectiv s-a deplasat unde era depozitată schela, pe care a recunoscut-o ca fiind a sa, în urma discuţiilor purtate cu (…) rezultând faptul că acesta din urmă a cumpărat respectiva schelă de la numitul B. H., sens în care a prezentat un contract de vânzare-cumpărare autentificat de notar, prin care se menţiona că s-a vândut o schelă metalică pentru construcţii, de 380 mp, preţul de vânzare fiind de 10.600 lei, cu toate că preţul real era în jur de 25.000 euro”, se precizează în hotărârea Judecătoriei Sebeş, cu referire la declaraţia victimei înşelăciunii.

Cumpărătorul schelei, a doua victimă

Între bărbatul din Vinţu de Jos şi cumpărătorul schelei a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare, cu semnătură legalizată la notar. Şi acesta din urmă a devenit victimă, în condiţiile în care a plătit suma de bani pentru o schelă care nu aparţinea în realitate vânzătorului. În final, bărbatul a fost trimis în judecată pentru două fapte de înşelăciune şi una de abuz de încredere.

”Instanţa va avea în vedere atitudinea nesinceră a inculpatului în cursul urmării penale referitor la faptele reţinută în sarcina sa, acesta încercând să fie absolvit de răspundere penală, prezentând propriile versiuni de derulare a evenimentelor, versiuni care nu şi-au găsit suport probator şi erau contrazise pe deplin de probele administrate în cauză, iar în cursul judecăţii, la termenul din 21.02.2022, a recunoscut în totalitatea infracţiunile solicitând judecarea cauzei pe procedura simplificată a recunoaşterii vinovăţiei”, se mai susţine în hotărâre.

Faptul că a recunoscut, în final, faptele nu l-a ajutat să obţină o condamanare cu suspendare. Acesta trebuie să plătească daune de circa 24.000 de euro şi 30.000 de lei, plus suma de 3.903 lei/lună la care se adaugă penalităţi de întârziere de 2%/zi de întârziere, calculată pentru perioada 22.11.2018 până la plata integrală. Hotărârea Judecătoriei Sebeş a fost contestată doar de către firma păgubită, ceea ce înseamnă că autorul infracţiunilor va executa pedepasa de 1 an de închisoare.

Sursa: adevarul.ro

Secțiile de neonatologie și obstetrică ginecologie de la SJU Alba vor fi modernizate și vor primi dotări moderne: Licitația pentru servicii de proiectare, lansată în SEAP

Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia a lansat recent în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, o licitație pentru servicii de proiectare pentru elaborare proiect P.Th+D.D.E-„modernizare și dotare secția Neonatologie și secția Obstetrică Ginecologie”.

Valoarea totală estimată a contractului este de 136.592,44 de lei, fără TVA.

Lucrările necesare pentru înlăturarea deficiențelor actuale, sunt menite să sporească eficientă medicală a spitalului în realizarea în condiții cât mai bune a actului medical din cadrul Secției de Neonatologie și a Secției Obstetrică Ginecologie.

Obiectivele specifice ale proiectului:

• Modernizarea și extinderea instalației de fluide medicale. Prin implementarea proiectului se va moderniza și extinde instalația de fluide medicale astfel încât să corespundă normelor în vigoare.
• Montare instalație de detectare, semnalizare și avertizare la incendiu. Prin implementarea proiectului se va monta instalație de detectare, semnalizare și avertizare la incendiu care în prezent nu există.
• Montare instalații supraveghere video, televiziune, wireless point acces, iluminat împotriva panicii. Amplasare de frigidere și televizoare în saloane.
• Înlocuirea integrală a instalațiilor sanitare, termice și electrice. Prin implementarea proiectului se vor înlocui integral instalațiile sanitare, termice și electrice la nivelul etajului II al clădirii.
• Se va înlocui alimentarea cu energie electrică a nivelului II.
• Asigurarea climatizarii. Prin proiect se va asigura climatizarea zonelor principale (saloane, cabinete, săli de tratament, sala mese etc.)
• Modernizarea și extinderea instalației de apelare asistență. Prin implementarea proiectului se va moderniza și extinde instalația de apelare asistență astfel încât să corespundă normelor legale în vigoare.
• Modernizarea și extinderea instalației de stingere incendiu. Prin implementarea proiectului se va moderniza (înlocuirea integrală a cutiilor de hidranți existente) și extinde instalația de stingere incendiu interioară de la 4 la 6 hidranți interiori pe nivel.
• Modernizarea și reabilitarea integrală a spațiilor. Prin proiect se vor execută recompartimentari, refacerea integrală a finisajelor, înlocuirea tamplariilor interioare astfel încât să fie respectate normativele în vigoare.

Că necesitați pentru îmbunătățirea actului medical a Secției de Neonatologie și a Secției de Obstetrică Ginecologie cuprinse în prezentul proiect, se propun următoarele:

a)realizarea de spații în conformitate cu noile cerințe din punct de vedere sanitar și medical, în vederea asigurararii unui circuit sanitar corespunzător între funcțiunile secției medicale ;
b)de înlocuire integrală a instalațiilor interioare (sanitare, termice, electrice, fluide medicale,);
c)realizarea de sisteme noi de instalații pentru semnalizare, detecție și stingere incendiu , conform normelor în vigoare .
d)lucrări de înlocuire integrală a tâmplăriei interioare respectiv uși metalice medicale pentru spațiile medicale și tâmplărie din aluminiu cu panel pentru spațiile anexe (grupuri sanitare comune, depozite,deșeuri, s.a.) ;
e)refacerea integrală a finisajelor interioare cu materiale corespunzătoare din punct de vedere sanitar și medical respectiv zugrăveli sanitare antimicrobiene la pereți și tavane, faianța la pereți(băi și grupuri sanitare), gresie și covor pvc, pentru spații sanitare, la pardoseli;

CONSTRUCȚII

• refacerea integrală a finisajelor interioare la pereți și tavane cu zugrăveli lavabile pentru spații sanitare, respectiv faianță pentru pereții din spațiile de grupuri sanitare ;
• realizarea de finisaje de pardoseală noi din covor pvc în saloane, holuri, birouri, cabinete respectiv gresie în spațiile de grupuri sanitare ;
• înlocuirea tamplariilor interioare cu uși cu tocuri metalice pentru spații medicale respectiv tâmplărie din aluminiu cu geam simplu pentru accese și compartimentări, respectiv uși rezistente la foc pentru acces la casele de scară
• realizarea de compartimentări interioare din pereți de gips-carton pe structura metalică (inclusiv termoizolație din vată minerală) rezistenți la foc sau umezeală în concordanță cu funcțiunile din care fac parte ;
• consolidarea elementelor structurale în care se realizează goluri nou propuse prin bordarea acestora cu profile laminate metalice sau prin realizarea de camasuieli din beton armat, monolit, conform Expertizei Tehnice privind rezistență și stabilitatea construcției

Se dorește că la finalizare, acest studiu să permită furnizarea de informații în ceea ce privește sustenabilitatea și necesitatea implementării proiectului, precum și a unor informații privind alternativele existente și care pot fi luate în calcul în procesul decizional de către beneficiar.

FOTO| Povestea atentatelor din 1908 de la Blaj: Cum au fost dinamitate o cruce şi o piatră comemorativă

Municipiul Blajul sau „Mica Romă”, cum mai este cunoscut, a devenit în ultimul deceniu un oraş turistic în adevăratul sens al cuvântului. Pe lângă cultura, gastronomia şi destinaţiile locale de petrecere a timpului liber, oraşul are şi un pronunţat caracter istoric.

Aici se află două monumente importante pentru istoria românilor, respectiv Câmpia Libertăţii şi Crucea lui Avram Iancu. Câmpia Libertăţii este locul unde s-au ţinut două adunări naţionale în timpul revoluţiei de la 1848, în luna mai şi apoi în septembrie. În data de 15 mai 1848 s-a ţinut aici Adunarea de la Blaj, cu participarea a 40.000 de persoane, care au scandat „Noi vrem să ne unim cu ţara”.

În amintirea evenimentelor din 1848, aici a fost înălţată, în 1977, opera sculptorului Ion Vlasiu, „Gloria”, un monument din piatră înalt de 18 metri, alcătuit dintr-o poartă ce semnifică intrarea în istorie, în faţa căreia se află trei statui feminine identice, din bronz, cu laurii gloriei deasupra capului, simbolizând cele trei ţări româneşti. La baza monumentului sunt inscripţionate cuvintele: „Noi vrem să ne unim cu ţara!”.

Anterior, în 1973, la 125 de ani de la Revoluţia de la 1848, a fost ridicat pe Câmpia Libertăţii un complex monumental cu 24 de busturi de bronz ale paşoptiştilor, realizate de diferiţi sculptori, dezvelirea statuilor având loc în prezenţa lui Nicolae Ceauşescu. În 1958, fusese ridicat, în amintirea celor 40.000 de ţărani, un obelisc din piatră roşie, ce avea o inscripţie săpată în marmură.

Însă, primii care au ţinut să marcheze amintirea Marii Adunări de pe Câmpia Libertăţii au fost elevii şi profesorii de la Blaj care au ridicat un monument denumit „Piatra Libertăţii”, după câţiva ani, pe locul tribunei adunării Piatra Libertăţii. Aceasta a fost aruncată în aer într-o noapte de noiembrie a anului 1908.

În aceeaşi noapte, a fost dinamitată şi aşa-numita „Crucea lui Iancu” de pe Dealul Viilor, în apropierea căreia au fost cantonate cetele de moţi venite la Blaj, cu Avram Iancu în frunte, în mai 1848. Rămăşiţele au fost adunate, bucăţile din Piatra Libertăţii fiind înglobate într-un monument de formă geometrică, ce a fost amplasat din nou pe Câmpie, de unde a fost mutat în Parcul 1848 şi, în final, în curtea Palatului Mitropolitan, unde se găseşte şi în prezent. În legătură cu dinamitarea celor două simboluri româneşti nu a existat nicio anchetă, Transilvania fiind atunci sub stăpânirea austro-ungară.

Deputatul Iuliu Maniu a adresat în 19 decembrie 1908, în Parlamentul de la Budapesta, o interpelare ministrului ungar de interne de atunci.

„S-a întâmplat ca în Blaj au fost aruncate în aer cu dinamită o cruce şi o piatră comemorativă. În noaptea de 16/17 noiembrie, cam pe la orele unu, câţiva indivizi îmbrăcaţi în haine negre, au mers la monumentul ridicat pe aşa numitul Câmp al Libertăţii şi l-au dat în aer… afară de aceea, făptuitorii, după aruncarea în aer a Pietrei Libertăţii, au mers la celălalt capăt al Blajului unde se afla Crucea de piatră şi o aruncă şi pe aceasta în aer – şi totuşi patrula jandarmilor n-are absolut nicio cunoştinţă despre cele întâmplate. De abia a doua zi după amiază, jandarmii au ieşit la faţa locului spre a cerceta cele întâmplate. Şi au raportat apoi că nu s-a găsit nicio urmă a făptuitorilor. Cazul acesta a vătămat adânc întreaga opinie publică românească. Sunt sigur că dacă atentatul acesta nu s-ar fi întâmplat cu monumentele noastre, ci cu ferestrele unui maghiar, demult s-ar fi găsit făptuitorul”, a spus atunci Iuliu Maniu.

„Crucea lui Iancu” a fost repusă pe Dealul Viilor, unde a mai ”rezistat” până în 2003. De câţiva ani, „Augustin Bunea” din Blaj. Iniţial, monumentul s-a numit „Crucea lui Ioan Bob”, după numele episcopului de la începutul secolului al XIX-lea. În 1821, la Blaj a fost o mare secetă, iar ţăranii iobagi nu au avut ce mânca, aşa încât s-au împrumutat cu cereale de la episcopul Ioan Bob. Fiind o fire foarte darnică, episcopul i-a iertat pe ţărani de această datorie, iar în semn de recunoaştere şi de recunoştinţă, aceştia i-au ridicat această cruce.

S-a numit „Crucea lui Ioan Bob” până la 1848, când Iancu a venit cu moţii şi s-au aşezat sub această cruce pe Dealul Viilor. De atunci se numeşte „Crucea lui Avram Iancu”. În prezent, pe Dealul Viilor se află un monument, în formă de T, de la Transilvania, pe care e aşezată statuia lui Avram Iancu, ridicată în 1996.

Sursa: adevarul.ro