VIDEO| A început dansul nupțial al cocoșului de munte, în Apuseni: Poate fi vânat, din nou, după zece ani de interdicție

A început dansul nupțial al cocoșului de munte, în Apuseni: Poate fi vânat, din nou, după zece ani de interdicție

În Apuseni, a început dansul nupțial al cocoșului de munte. Pasărea este una dintre cele mai rare din România și poate fi vânată, din nou, începând cu anul trecut, după zece ani de interdicție.

Cocoşul de munte (Tetrao urogallus) execută un dans specific perioadei de împerechere, între 15 aprilie și 15 mai. Perioada depinde, însă, și de condițiile vremii.

Femela depune de obicei 5-12 ouă la sfârşitul lui aprilie şi începutul lunii mai. Incubaţia durează, în medie, 26-29 de zile şi este asigurată numai de către femelă”, au transmis reprezentanţii parcului.

Cocoşul de munte este o specie caracteristică zonelor de pădure de conifere, dense, înalte şi întunecate, dar care au şi luminişuri deschise.

Lungimea corpului este de 54-90 de centimetri şi are o greutate medie de 4300 de grame pentru mascul şi până la 2000 de grame pentru femelă. Anvergura aripilor este cuprinsă între 87-125 cm. Masculul este uşor de recunoscut după talia mare, gâtul şi coada lungi şi penajul închis.

Femela este considerabil mai mică decât masculul, însă mai mare decât femela de cocoş de mesteacăn ( Lyrurus tetrix ). Are un penaj brun pestriţ. Se hrăneşte cu ace de conifere, muguri şi conuri mici de brad şi molid, fructe, insecte şi larve.

În captivitate trăieşte până la 18 ani. Poate hibrida cu cocoşul de mestecăn şi fazanul (Phasianus colchicus ). În perioada împerecherii masculii devin agresivi, putând ataca chiar şi omul. În timpul rotitului, masculii îşi desfac coada în evantai şi scot sunete puternice ce atrag femelele.

Cuibul este construit pe sol, în locuri camuflate din pădurea de conifere, într-o adâncitură căptuşită cu vegetaţie. După împerechere, masculii nu au niciun rol în creșterea puilor.

„Aşa zisul cântec al cocoşului de munte este format din doua fraze muzicale: prima seamănă cu bătaia de toacă, cea de a doua cu sunetul produs de o tocilă. În scurta pauza dintre ele se aude uneori un sunet sec, ca cel produs de trasul unui dop dintr-o sticlă. Atunci când deschide larg ciocul, cocoşul de munte nu aude, astupându-i-se canalul auditiv, moment când este vulnerabil la prădători”, susțin specialiștii de la Parcul Natural Apuseni.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI