Viața Reginei-Mamă Elena a fost marcată de adevărate DRAME: Umilită și forțată să plece în exil

Viața Reginei-Mamă Elena a fost marcată de adevărate DRAME: umilită și forțată să plece în exil

Istoria se întoarce acasă. La finele acestei săptămâni, la Curtea de Argeş, Regina Elena se va alătura suveranilor României moderne în incinta mănăstirii. În anii ’40, mama regelui Mihai a salvat sute de mii de oameni de furia naziştilor, s-a opus abuzurilor ocupaţiei sovietice care a urmat şi a încercat din răsputeri, alături de fiul ei, să păstreze ţara în lumea liberă. Digi24 vă spune în această săptămână povestea Elenei, regina uitată a României.

Fiica cea mare a Regelui Constantin şi a Reginei Sofia ai Greciei, prinţesa Elena s-a căsătorit cu principele moştenitor al României, viitorul rege Carol al – II-lea, la Atena, pe 10 martie 1921. Venea dintr-o ţară tulburată de mari tensiuni politice, într-o Românie victorioasă, care tocmai îşi împlinea marele proiect naţional, Unirea.

10 martie 1921 | Nunta lui Carol și a Elenei

Căsătoriţi la Atena, Elena şi soţul ei, prinţul moştenitor Carol al României, au călătorit cu vaporul până la Constanţa, unde îi aşteptau regele, regina, nenumărate oficialităţi şi o mare mulţime.

De altfel, prinţesa îşi va exersa sistematic româna ascultând discursuri, complimente, solicitări şi eventual plângeri. Românii solicitau prezenţa unificatoare a familiei regale în toate colţurile ţării.

România unită avea nevoie de conducere puternică

Florin Muller – profesor Istorie, Universitatea București: Priorităţile ţineau în primul rând de integrarea noilor teritorii. Să nu uităm că Basarabia, Bucovina, Transilvania veneau cu structuri administrative, structuri politice, dar mai ales cu anumite configuraţii culturale şi de civilizaţie radical diferite de vechiul regat. Nu era numai vorba că ele aparţinuseră altor state, unor imperii practic, ci era vorba de o configuraţie, de un filigram diferit de cel cu care fusese obişnuit vechiul regat. Şi nu este doar vorba numai de problema minorităţilor, ci şi de amprenta pe care aceste state, Imperiul Rus şi cel Austro-Ungar le impuseseră asupra Basarabiei, respectiv Bucovinei şi Transilvaniei într-o lungă perioadă de timp.

Principesa Elena | Cultă, inteligentă, devotată

Cazaţi temporar într-un mic apartament la Cotroceni, cei doi tineri s-au mutat după câteva săptămâni la Castelul Foişor, cea mai veche clădire de pe domeniul Peleş, o aşa-zisă vilă de vânătoare folosită de Carol I ca să lucreze. Regele Independenţei nu vâna. Elena a redecorat încăperile care au devenit moderne şi confortabile. Peste un an vor primi cadou o vilă elegantă pe bulevardul Kiseleff din Bucureşti.

Diana Mandache – istoric, MNIR: Avea o cultură, o educaţie legată de artele plastice, artă în general sau literatură. Acesta a fost punctul forte care i-a format caracterul Reginei Mamă Elena, ea fiind orientată spre restaurări, acolo unde a locuit. Ea şi-a amenajat interioare, reamenajări interioare a caselor, castelelor, palatelor unde a locuit, a contribuit prin idei la renovare, mă refer la Castelul Peleş şi mai târziu la reşedinţa din Italia, din Fiesole.

25 octombrie 1921 | S-a născut Regele Mihai

La 25 octombrie 1921 a venit pe lume fiul lui Carol şi al Elenei, Mihai. Numele ales copilului spunea totul. În spiritul mitului fondator al lui Mihai Viteazul, România se străduia să asimileze Marea Unire din toate punctele de vedere. Din păcate, exact când românii pregăteau încoronarea fastuoasă de la Alba Iulia a suveranilor Unirii, în relaţia dintre părinţii lui Mihai au apărut problemele. În 1922, Principesa a petrecut luni întregi în Grecia, luând cu ea şi copilaşul. Tatăl ei era grav bolnav. Astfel de situaţii puteau fi frecvente în familiile regale, dar mariajul dintre Carol şi Elena nu a rezistat. La finele lui 1925, principele renunţă la tron şi rămâne în străinătate cu amanta, Elena Lupescu.

Elena, divorțată, se ocupă de educația lui Mihai

Prin Actul de Succesiune din ianuarie 1926, Parlamentul aprobă decizia regelui Ferdinand ca Mihai să îi urmeze la tron. În acest context, Elena de Grecia, ortodoxă practicantă şi filo-britanică, decide singură în privinţa educaţiei viitorului rege.

Diana Mandache – istoric, MNIR: Nu numai bunica rusoaică Olga, dar şi părinţii au fost un exemplu pentru Elena, ea a vizitat de asemenea în perioada copilăriei, curţile regale din Germania şi Marea Britanie. De fapt, au avut bone britanice. De fapt în casa familiei regale a Greciei se vorbea limba engleză, ei erau filo-britanici, şi nu atât filo-germani. Apropierea poate a fost, a reginei Sofia a Greciei, de mama sa, împărăteasa Frederic Victoria a Germaniei, dar care era fiica reginei Victoria. În orice caz, vorbeau acasă limba engleză. Un lucru important pentru că se va vedea această educaţie în spirit filobritanic, guvernante britanice, pe care Elena avea să o facă fiului său, Mihai. Chiar guvernanta Saint John, care a fost şi la familia regală a Greciei, avea să fie luată să fie bona principelui Mihai al României.

După moartea Regelui Unirii, la 20 iulie 1927, Mihai în vârstă de 5 ani şi 9 luni, devine rege sub o Regenţă, iar Elena poartă numele de Principesă-Mamă, dat fiind că Regina-Mamă era în continuare Regina Maria.

Elena îşi învăţa copilul cum trebuie să se comporte la ceremoniile oficiale de care un Rege nu este scutit nici măcar dacă nu merge încă la şcoală. Românii erau din ce în ce mai entuziasmaţi de imaginea acestei mame ocrotitoare şi a copilului ei atât de sobru şi cuminte… în public.

8 iunie 1930 | Carol al II-lea își începe domnia

Politic, însă, Regenţa nu făcea faţă situaţiei, ceea ce a pavat drumul revenirii la tron a lui Carol al II-lea, în iunie 1930.

Elena Tănase – jurnalist Digi24: La 8 iunie 1930, Elena a ascultat cu nelinişte discursul lui Carol al II-lea în Parlament. Peste câteva ore, l-a văzut intrând în această casă de pe şoseaua Kiseleff unde locuia împreună cu fiul ei, atunci în vârstă de 9 ani. În puţine cuvinte, Carol şi Elena au căzut de acord să fie prieteni de dragul copilului. Regele Mihai a vorbit în mai multe rânduri de această primă amintire legată de tatăl său. L-a îmbrăţişat, l-a privit îndelung, apoi l-a luat la Palatul Regal ca să îl arate mulţimii care aclama fericită Restauraţia. Elena a rămas aici, acasă, în casa de pe Kiseleff, gândindu-se tulburată ce se va întâmpla dacă Regelui îi va veni ideea să îi ia copilul de tot? Ceea ce se va întâmpla în mai puţin de trei ani.

Proclamat Rege, Carol al -II-lea şi-a încălcat ambele promisiuni făcute liderului ţărănist, ardeleanul Iuliu Maniu, anume să facă parte din Regenţă, nu să îşi detroneze fiul, şi mai ales să nu o aducă în ţară pe iubita lui, Elena Lupescu. Politicienii sperau într-o refacere a căsătoriei dintre părinţii Regelui Mihai, Elena s-a declarat de acord de dragul stabilităţii ţării, dar ideea nu a funcţionat.

1930-1932 | Elena, umilită și despărțită de fiu

Mai mult, copilul era luat din casa de pe Kiseleff dis-de-dimineaţă, adus mamei abia seara, apoi mutat definitiv la Palatul Regal şi adus în vizită, inclusiv la ore când Elena nu era acasă. La 9 ani, copilul, avea voie să înjure şi chiar să fumeze, după cum se arăta scandalizată Regina Maria. În plus, apropiaţii care o vizitau pe Elena cădeau în dizgraţia Regelui şi aveau de suferit. Principesa-mamă era umilită în fiecare zi. Până şi decretul semnat de Carol al II-lea care o numea Majestate, cuprindea o ofensă: fostul soţ îi interzicea titlul de Regină. Până la urmă, Elena a fost silită să plece în exil la Florenţa. Seara târziu, a fost condusă la gară de şeful Poliţiei, Nicolescu, un om de modă veche, stânjenit că i se ordonase să o urce în tren de pe un peron cu luminile stinse, ca nu cumva românii obişnuiţi să o salute.

Diana Mandache – istoric, MNIR: Au existat dorinţe mai mult politice. Era clar că după divorţul din 1928 şi anturajul pe care îl avea acum regele Carol al II-lea alături de Elena Lupescu nu se mai puteau întoarce lucrurile înapoi. Mai ales că regele Carol al II-lea o adusese pe Elena Lupescu în ţară, acest lucru care nu fusese dorit. Deci ruptura era definitivă. S-a impus şi o perioadă în care Mihai să îşi viziteze mama în Italia, lucru care s-a văzut mai târziu l-a afectat profund pe Regele Mihai definitiv. Acea împăcare cu tatăl său în perioada exilului a fost imposibilă, imposibilă. Comportamentul lui Carol era unul autoritar nu numai în contextul politic, faţă de politicieni şi faptul că se înconjura de acea camarilă, ci şi în familie. Şi acest lucru s-a văzut şi mai târziu. Îşi dorea să deţină controlul asupra întregii familii. Iar asupra principesei Elena a fost o a doua lovitură faptul că o despărţea pentru o perioadă îndelungată de fiul său, nu era natural, nu era normal.

1932-1940 | Elena își vede fiul numai în vacanțe

Vreme de aproape 8 ani, Mihai şi-a vizitat mama în străinătate de două ori pe an câte o lună, sub supravegherea strictă a doi aghiotanţi de la Bucureşti. Respectivii primeau ordine ferme, deseori abuzive, de la Carol al II-lea, aşa încât şi principesa-mamă şi fiul ei să nu uite vreo clipă cine este şeful.

sursa: digi24.ro

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...