VEZI: Extrasul sentinței pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia în procesul președintelui Klaus Iohannis împotriva ANI
Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Curţii de Apel Alba Iulia pune la dispoziţia celor interesaţi conţinutul în extras al sentinţei nr.115/10.06.2015 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul 780/57/2013 cunoscut opiniei publice ca „procesul Klaus Iohannis împotriva A.N.I. privind conflictul de interese”.
Reprezentantul instanței precizează că sentinţa a fost comunicată părţilor şi nu a fost atacată cu recurs până în prezent.
Citiți mai jos documentul complet:
EXTRAS PENTRU INFORMARE AL SENTINŢEI NR.115/2015
ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE LEGII NR.544/2001
ŞI HOTĂRÂRII C.S.M. NR.482/2012
MODIFICATĂ PRIN HOTĂRÂREA C.S.M. NR.573/06.05.2014
„Dosar nr. 780/57/2013
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINŢA Nr. 115/2015
Şedinţa publică de la 10 Iunie 2015
Completul compus din:
PREŞEDINTE (…)
Grefier (…)
Pe rol se află pronunţarea asupra cauzei privind pe reclamantul Klaus Werner Iohannis, în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Naţională de Integritate şi Inspecţia de Integritate, având ca obiect anulare act administrativ.
Mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 27 mai 2015, care face parte integrantă din prezenta sentinţă.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de faţă
Prin acţiunea formulată de reclamantul Klaus Werner Iohannis s-a solicitat anularea Raportului de Evaluare nr. 35687/G/II/08.08.2013 întocmit de pârâta Agenţia Naţionala de Integritate – Inspecţia de Integritate şi obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acţiunii se arată că prin raportul de evaluare 35687/G/II/08.08.2013 întocmit de Agenţia Naţionala de Integritate care face obiectul prezentei acţiuni, a fost reţinuta încălcarea de către reclamant a prevederilor art.75 lit. b) şi f) din Legea nr. 393/2004 privind statul aleşilor locali, conform cărora: „Aleşii locali au un interes personal intr-o anumită problemă dacă au posibilitatea sa anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea reprezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru b) orice persoana fizica sau juridica cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia, ….f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte ”.
Conflictul de interese este definit de prevederile art.70 din Legea nr. 161/2003 ca fiind: situat ia in care persoana ce exercita o funcţie de demnitate publica sau o funcţie publica are un interes personal, de natura patrimoniala, care ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor ce-i revin potrivit Constituţiei si altor acte normative.”
Plecând de la aceasta definiţie, se arată că nu sunt întrunite cele doua condiţii cumulative de natura a atrage existenta conflictului de interese: (1) interesul personal de natura patrimoniala si (2) acest interes personal sa influenţeze îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor ce îi revin conform Constituţiei si altor acte normative, cu referire in special la legislaţia in materia achiziţiilor publice.
Astfel, la data de 03.12.2010 a fost demarata procedura de atribuire a contractului de Servicii de informare si publicitate in vederea implementării proiectului POS CCE SMIS 4915 – contract de finanţare nr. 117/321/28.08.2009 – Implementarea conceptului de administraţie electronica la nivelul municipiului Sibiu ” prin publicarea în SEAP a invitaţiei de participare nr. 274316, cu respectarea prevederilor art. 125 din OUG nr. 34/2006.
Deşi valoarea estimata a contractului a fost de 3.910,88 euro (deci sub 15.000 euro, prag valoric sub care art.19 din OUG nr. 34/2006 permitea încredinţarea directa a contractului de achiziţie publica) pentru asigurarea principiilor care guvernează achiziţiile publica, inserate in art. 2 alin. 1 si alin. 2 din OUG nr. 34/2006, s-a convenit aplicarea procedurii de cerere de oferta cu publicarea documentaţiei de atribuire in SEAP, criteriul de atribuire fiind preţul cel mai scăzut, tocmai pentru a asigura un cadru lărgit de ofertanţi, asigurând astfel concurenţa între operatorii economici. Sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP) este sistemul informatic de utilitate publica, accesibil prin internet la o adresa www.e-licitatie.ro, utilizat in scopul efectuării de achiziţii publice prin mijloace electronice.
În conformitate cu prevederile art.71 alin.1 din HG nr.925/2006 a fost constituita comisia de evaluare a ofertelor in vederea atribuirii contractului de prestări servicii anterior identificat (document in anexa), reclamantul nefăcând parte din comisia de evaluare a ofertelor, respectând astfel dispoziţiile art. 69 din OUG nr. 34/2006 (varianta actului valabila la data demarării procedurii).
În vederea respectării prevederilor art.75 din HG nr.925/2006 potrivit cărora :
„ (1) Comisia de evaluare şi membrii cooptaţi au obligaţia de a semna pe propria răspundere o declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate prin care se angajează sa respecte prevederile art. 74 şi prin care confirma ca nu se afla într-o situaţie care implica existenta unui conflict de interese.
(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) trebuie semnată înainte de preluarea atribuţiilor specifice, în cadrul procesului de evaluare.
(3) In cazul în care mul dintre membrii desemnaţi în comisia de evaluare sau unul dintre experţii cooptaţi constata ca se afla într-o situaţie de incompatibilitate, atunci acesta are obligaţia de a solicita de îndată înlocuirea sa din componenta comisiei respective cu o alta persoana. Situaţiile de incompatibilitate pot fi sesizate autorităţii contractante şi de către terţi.
(4) In cazul în care sunt sesizate astfel de situaţii, autoritatea contractantă are obligaţia de al verifica cele semnalate si, dacă este cazul, de a adopta măsurile necesare pentru evitarea/remedierea oricăror aspecte care pot determina apariţia unui conflict de interese ”, fiecare dintre membrii comisiei de evaluare au semnat declaraţii de confidenţialitate si imparţialitate, confirmând ca nu se afla in niciuna dintre situaţiile prevăzute la art. 69 din OUG nr. 34/2006.
La procedura de achiziţie publica au fost depuse din partea operatorilor economici 3 oferte. In urma analizării ofertelor depuse, comisia de evaluare a constata ca toate cele 3 oferte îndeplinesc criteriile de calificare, fiind declarate admisibile, si conforme din punct de vedere al propunerii tehnice. Acestea fiind îndeplinite, conduc spre analiza propunerii financiare depuse de ofertanţi. In urma acestei analize si respectând criteriul de atribuire: preţul cel mai scăzut, operatorul economic: SC T.H. SRL, având propunerea financiară cea mai scăzută, a fost clasat pe locul 1, comisia hotărând atribuirea contractului de achiziţie publica in favoarea acestuia.
Reclamantul nu a participat nici la şedinţa de deschidere a ofertelor si nici la şedinţa de evaluare a documentelor de calificare si de analiza a propunerilor tehnice si financiare depuse de ofertanţi, o astfel de competenta fiind atribuita de legiuitor exclusiv comisiilor de evaluare, deciziile comisiei de evaluare putând fi adoptate cu votul a cel puţin 2/3 dintre membrii săi, conform art. 76 alin. 2 din HG nr. 925/2006.
Faţă de hotărârea comisiei de evaluare şi având în vedere că nu erau incidente situaţiile expres si limitativ prevăzute de art. 209 din OUG nr.34/2006 de a anula procedura de atribuire, s-a încheiat contractul de prestări servicii. Mai mult decât atât, potrivit dispoziţiilor imperative ale art.204 din OUG nr. 34/2006 „Autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, pe baza propunerilor tehnice si financiare cuprinse in respectiva ofertă ”.
Totodată, singura ipoteza reglementată de legiuitor în care se putea încheia contractul de achiziţie cu operatorul economic a cărui oferta a fost clasată pe locul 2, se referea la împrejurarea în care ofertantul a cărui ofertă a fost declarată câştigătoare se afla intr-o situaţie de forţa majora sau in imposibilitatea fortuita de a executa contractul, situaţii care in speţa dedusa judecaţii nu existau (art. 204 alin.1/1 din OUG nr. 34/2006 ). Prin urmare, nefiind întrunită niciuna dintre situaţiile prevăzute de legiuitor pentru anularea procedurii, in situaţia in care s-ar fi încheiat contractul de achiziţie cu ofertantul clasat pe locul 2, s-ar fi încălcat dispoziţiile imperative ale art. 204 alin.1/1 din OUG nr. 34/2006, s-ar fi desconsiderat hotărârea comisiei de evaluare a ofertelor, s-ar fi încălcat criteriul de atribuire a contractului: preţul cel mai scăzut, încălcându-se astfel principiul utilizării eficiente a fondurilor publice si deci întreaga legislaţie in materia achiziţiilor publice cu toate consecinţele negative care ar fi derivat dintr-o astfel de încălcare.
Semnarea contractului de achiziţie publica si ulterior plăţile rezultate din acesta, sunt efect al procedurii de atribuire a contractului decisa de comisa de evaluare, conduita din contract nefiind arbitrar întocmită de subsemnatul, ea fiind bazată pe condiţiile si costurile rezultate din oferta adjudecătorului.
Conflictul de interese invocat prin raportul de evaluare nu subzistă întrucât:
1. transparenta si interesul public au fost respectate prin desfăşurarea procedurii de publicitate în SEAP si oferta redusă de preţ în raport cu ceilalţi ofertanţi, asigurând eficienţa utilizării banului public.
2. reclamantul nu are niciun fel de raport de angajament cu adjudecătorul, nu face parte din organele de conducere ale acestei societăţi comerciale, calitatea de preşedinte FDGR fiind onorifica si neremunerata, (iată lipsa interesului patrimonial) asigurând reprezentarea minorităţii germane din România.
Reţinând definiţia conflictului de interese din Legea 161/2003 si principiile care guvernează acesta instituţie a conflictului de interese: imparţialitatea, integritatea, transparenta deciziei si supremaţia interesului public, rezulta cu evidenta, din întreaga documentaţie depusă în probaţiune, ca s-au respectat atât principiile care guvernează materia achiziţiilor publice cât si cele care guvernează materia conflictului de interese, interesul public fiind primordial în aceasta procedura, contractul de achiziţie fiind atribuit ofertantului cu preţul cel mai scăzut, asigurând astfel eficienta utilizare a banilor publici.
Rezulta cu evidenta ca este exclusă ipoteza conflictului de interese întrucât actul nu a fost generat de reclamant, negociat si atribuit direct in favoarea operatorului SC T.H., finalitate care ar fi putut naşte suspiciuni de integritate prin asimilarea si arogarea unor competente care practic nu exista.
Conflictul de interese subzistă atunci când interesul privat al demnitarului primează interesului public, situaţie care în speţa dedusa judecăţii nu se întâmpla. Mai mult decat atât, prezumtivul interes privat sau personal trebuie sa fie de natura sa influenţeze îndeplinirea cu obiectivitate si imparţialitate a atribuţiilor ce îi revin conform Constituţiei si actelor normative, situaţie de asemenea inexistentă, motivat de faptul că procedura de atribuire a contractului a respectat întocmai actele normative în materia achiziţiilor publice.
Demararea procedurii de evaluare de către ANI are la baza adresa nr. 385/05.06.2013 a Ministerului Pentru Societate Informaţionale prin care acest minister sesizează ANI cu privire la posibila încălcare a conflictului de interese in cadrul procedurii de atribuire prin cerere de oferte pentru „Servicii de Informare si publicitate”.
Ulterior datei de 05.06.2013, întreaga procedură pe ansamblu a fost analizată de acelaşi minister, Ministerul pentru Societatea Informaţionala, în calitate de Autoritate de management, care a avut printre obiective verificarea respectării prevederilor comunitare si naţionale pentru acordarea finanţării nerambursabile din FEDR, a celor privind achiziţiile publice, ajutorul de stat, egalitatea de şanse, informarea si publicitatea, ocazie cu care s-a încheiat, la data de 25.07.2013 sub nr. 6229 raportul de control final privind contractul de finanţare nr. 117/321/28.02.2011, cod SMIS 4915. Concluziile acestui document analizat sub toate aspectele de legalitate a procedurilor derulate in cadrul proiectului, care ar fi putut genera aplicarea de corecţii in temeiul OUG 66/2011 (inclusiv incompatibilităţi si conflicte de interese) arată că, in privinţa contractului de prestări servicii nr. 71/23.12.2010 încheiat intre Municipiul Sibiu si SC T.H. SRL următoarele: „Având in vedere gradul scăzut de risc pe care formularea cerinţelor de calificare l-ar fi putut avea in desfăşurarea procedurilor in conformitate cu prevederile legale in materie in momentul desfăşurării licitaţiei precum si faptul ca, din aplicarea procedurii, nu reiese descurajarea anumitor agenţi de a participa la licitaţie din cauza unor restricţii, nu este recomandata aplicarea de corecţii financiare.
În contradictoriu cu propria sesizare a unei posibile încălcări a regimului incompatibilităţilor si a conflictului de interese, raportul de control final încheiat ulterior sesizării ANI, nu constată astfel de încălcări.
În general, cu privire la procedurile de achiziţii publice, finanţate atât din bugetul local sau din fonduri comunitare, şi în special cu referire la procedura care formează obiectul evaluării ANI, au fost respectate cu maximă responsabilitate fiecare normă ce guvernează conduita de urmat în scopul apărării interesului public, asigurării tratamentului egal si nediscriminatoriu la procedurile de achiziţie publica, transparentei si integrităţii in procesul de achiziţie publica, si al asigurării utilizării eficiente a fondurilor publice. Se observa cu claritate din sesizarea Ministerului pentru Societatea Informaţionala către ANI, urmata de infirmarea acestei sesizări in cadrul raportului de control final, făcut chiar pe aceasta procedura la sediul Primăriei Municipiului Sibiu, rezulta reaua credinţa si invocarea unor împrejurări in care nu s-a aflat, fapt care duce la concluzia ca acţiunile au ca scop prejudicierea imaginii proprii si aplicarea de corecţii in materia fondurilor europene.
În considerarea prevederilor art.7 din Legea nr.554/2004, s-a solicitat revocarea raportului de evaluare contestat prin prezenta acţiune insa, pana la data introducerii acţiunii, nu s-a primit răspuns la plângerea prealabila formulată.
In drept s-au invocat dispoziţiile art. 22 alin. 1 din Legea 176/2010, art. 10 alin. 1, art.10 alin.3 din Legea nr. 554/2004,cu modificările si completările ulterioare, art. 111, art. 150 alin.1, alin.2 alin.3, art.194 din Noul Cod de procedura Civila, Legea 393/2004, art.70 si art.71 din Legea nr.161/2003, OUG nr.34/2006 (in varianta actului normativ de la data demarării procedurii de achiziţiei publice 03.12.2010 ) si HG nr. 925/2006 (in varianta actului normativ de la data demarării procedurii de achiziţiei publica 03.12.2010).
Pârâta AGENŢIA NAŢIONALA DE INTEGRITATE a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii în ceea ce priveşte anularea raportului de evaluare nr. 35687/G/II/08.08.2013 prin care s-au constatat indicii privind săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 253/1 din Codul penal al României.
Inspecţia de Integritate din cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate, a emis la data de 08.08.2013 un raport de evaluare în lucrarea nr. 86906/A/II/18.11.2010, potrivit dispoziţiilor art.10 litera f) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, care prevede că inspectorii de integritate întocmesc rapoarte de evaluare în cazul în care, în urma evaluării, identifică elemente de încălcare a legislaţiei privind regimul declarării averiij3l conflictelor de interese, respectiv al incompatibilităţilor, precum şi, după caz, a legislaţiei disciplinare, contravenţionale sau penale.
Prin raportul de evaluare ce face obiectul prezentei cauze, s-a dispus:
Comunicarea Raportului de evaluare persoanei evaluate;
Comunicarea Raportului „de evaluare Comisiei de Disciplină din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Sibiu, pentru informare şi luarea măsurilor legale ce se impun după rămânerea definitivă a acestuia, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 alin. (3) şi (4);
Sesizarea Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casare şi Justiţie.
Sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casape şi Justiţie s-a efectuat în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176 /2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu plivire la existenţa de indicii referitoare la săvârşirea infracţiunii prevăzută la art. 253/1 alin. (1) Cod penal.
Prin urmare, raportul de evaluare întocmit reprezintă sesizarea organului de cercetare penală, formulată în temeiul dispoziţiilor Codului de procedură penală, situaţie în care nu este admisibilă cererea formulată de reclamant.
Este adevărat că art.22 alin (1) din Legea nr.176/2010, recunoaşte persoanei care face obiectul evaluării dreptul de a contesta raportul de evaluare a conflictului de interese la instanţa de contencios administrativ însă, în condiţiile în care raportul de evaluare conţine dispoziţia de sesizare a parchetului cu privire la existenţa indiciilor infracţiunii de conflict de interese, cenzura instanţei de contencios administrativ ar presupune a se pronunţa cu privire la existenţa sau inexistenţa unei infracţiunii, competenţă pe care o asemenea instanţă nu o are.
Prin urmare, de lege lata, poate face obiectul controlului jurisdicţional raportul de evaluare prin care Agenţia Naţională de Integritate a evaluat şi de conflict de interese administrativ situaţia din speţa supusă judecăţii fiind diferită.
În cauza dedusă judecăţii, inspecţia de integritate a întocmit raportul de evaluare nr. 35687/G/II/08.08.2013 motivat de identificarea unor elemente de încălcare a legislaţiei ale legislaţiei penale, sens în care a sesizat Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie si Justiţie.
O eventuală admitere a acţiunii de anulare a raportului de evaluare conduce fără echivoc la soluţia absurdă în care sesizarea Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casape şi Justiţie poate fi anulată de o instanţă de contencios administrativ.
Cu alte cuvinte, actul de constatare prin care s-a dispus sesizarea Parchetului, nu este un act administrativ, care să producă efecte prin el însuşi, condiţie impusă de dispoziţiile Legii nr.554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, ci un act de sesizare în înţelesul dat de dispoziţiile art.221 şi art.223 Cod procedură penală.
În concluzie, pentru toate argumentele de mai sus, se solicită admiterea excepţiei si respingerea acţiunii reclamatului în ceea ce priveşte anularea raportului de evaluare nr. 35687/G/II/08.08.2013 prin care s-au constatat indicii privind săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, ca inadmisibilă.
Referitor la fondul cauzei, se solicită respingerea acţiunii ca nefondată, pentru următoarele motive:
În fapt, la data de 18.11.2010, Agenţia Naţională de Integritate, în temeiul dispoziţiilor art.12 alin. (1) şi (2) lit. b) din Legea 176/2010, s-a sesizat din oficiu în lucrarea nr. 86906/A/II/18.11.2010, cu privire la faptul că, IOHANNIS KLAUS-WERNER, primarul municipiului Sibiu, a acumulat o avere ce depăşeşte veniturile realizate şi nu a respectat dispoziţiile legale referitoare la completarea şi depunerea declaraţiilor de avere şi de interese.
Prin adresa nr.5385/05.06.2013, înregistrată la Agenţia Naţională de Integritate cu nr.25543/G/l1/10.06.2013, Ministerul pentru Societatea Informaţională a transmis faptul că „în cadrul Misiunii de control planificat al perioadei 23-24.05.2013 la Primăria municipiului Sibiu, având contractul de finanţare nerambursabilă nr. 117/321/28.08.2009, s-au constatat următoarele aspecte privind conflictul de interese în cadrul procedurii de achiziţie prin cerere de oferte pentru ”Servicii de informare şi publicitate’’:
Ofertantul câştigător al licitaţiei privind achiziţionarea de servicii de informare şi publicitate, S.C T.H. S.R.L, are ca asociat unic Federaţia Democrată a Germanilor din România (FDGR). Preşedintele şi reprezentantul legal al asociatului unic (FDGR) este domnul Klaus Wemer Iohannis care deţinea, la momentul desfăşurării procedurii de atribuire şi calitatea de reprezentant legal al autorităţii contractante (UATM Sibiu – Primăria Municipiului Sibiu) pentru derularea proiectului. (….)’.
Informarea persoanei evaluate s-a efectuat prin scrisoare recomandată înregistrată sub nr.90894/G/l 1/16.12.2010 şi a fost transmisă la domiciliul persoanei evaluate, cu confirmare de primire, returnată la data de 31.12.2010, Agenţiei Naţionale de Integritate cu menţiunea „expirat termen păstrare”.
Ulterior, având în vedere datele şi informaţiile transmise Agenţiei Naţionale de Integritate solicitate în conformitate cu procedura operaţională, în conformitate cu prevederile art. 20 din Legea 176/2010, Klaus Werner Iohannis a fost informat, prin adresa nr. 30611/G/II/09.07.2013, despre faptul că din activitatea de evaluare au fost identificate elemente de încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese.
Totodată, persoana evaluată a fost informată şi cu privire la faptul că poate prezenta un punct de vedere, în scris, cu scrisoare recomandată şi confirmare de primire, sau poate să se prezinte personal cu acesta, la sediul Agenţiei Naţionale de Integritate, caz în care are poate să fie asistată sau reprezentată de un avocat.
Informarea persoanei evaluate s-a efectuat prin poştă, cu scrisoare recomandată, primită la data de 17.07.2013 potrivit formularului ”confirmare de primire” existent la dosar.
Referitor la adresa de informare anterior menţionată, Klaus – Werner Iohannis a transmis un punct de vedere, înregistrat la Agenţia Naţională de Integritate cu nr. 33529/G/II/24.07.2013.
Prin adresa nr. 39601/27.06.2013, Primăria municipiului Sibiu a transmis copii certificate ”conform cu originalul, după următoarele documente:
Contract de prestării servicii nr. 71/23.12.2010 încheiat între Primăria municipiului Sibiu, reprezentată Klaus Werner Iohannis primar (…) în calitate de achizitor şi S.C T.H. SRL, în calitate de prestator.
Obiectul Contractului constă în „Servicii de informare şi publicitate în vederea implementării proiectului POS CCE SMIS 4915, contract de finanţare nr. 117/321/28.08.2009, Implementarea conceptului de administraţie electronică la nivelul municipiului Sibiu” în perioada convenită în conformitate cu obligaţiile asumate prin prezentul contract.
Contractul de prestării servicii nr. 71/23.12.2010 este semnat de Primar Klaus Werner Iohannis în calitate reprezentant al municipiului Sibiu.
Procesul verbal de recepţie a serviciilor prestate nr. 36360/02.06.2011 (Anexa 3 la Contract nr. 71/23.12.2010) încheiat la data de 02.06.2011 între Municipiul Sibiu – Primăria Municipiului Sibiu – Consiliul Local Sibiu, reprezentată prin Klaus Wemer lohannis – Primar, în calitate de achizitor şi S.C T.H. S.R.L, în calitate de prestator.
Obiectul procesului verbal:
” (..) se confirmă recepţia din punct de vedere calitativ şi cantitativ a serviciilor de informare şi publicitate, prestate de firma S.C T.H. S.R.L, respectiv ”Organizarea sesiunii publice de informare a cetăţenilor cu privire la rezultatele proiectului, din data de 01.06.2011″(….)”.
Procesul verbal de recepţie a serviciilor prestate este semnat olograf de către ”ACHIZITOR MUNICIPIUL SIBIU – CONSILIUL LOCAL SIBIU PRIMĂRIA MUNICIPIULUI SIBIU REPREZENTANT LEGAL PRIMAR KLAUS WERNER IOHANNIS.
Procesul verbal de recepţie a serviciilor prestate întocmit la data de 22.08.2011 este semnat „pentru” reprezentantul legal, deoarece conform Dispoziţiei primarului nr.1638/27.07.2011 „în perioada 12-22.08.2011 atribuţiile Primarului – Municipiului Sibiu vor fi exercitate, prin delegare, de către doamna viceprimar F.A.C.”.
Ordin de plată nr. 193/31.01.2011 prin care Municipiul Sibiu achită societăţii comerciale T.H. S.R.L Sibiu suma de 1.425,41 lei reprezentând SD CVTVA f.29/24.01.2011 FEN POS CCE SMIS- CSNR4915 CTR117/321 /2009ART56;
Ordin de plată nr. 192/31.01.2011 prin care Municipiul Sibiu achită societăţii comerciale T.H. S.R.L Sibiu suma de 5.939,20 lei reprezentând SD CVTVA f29/24.01.2011 FEN POS CCE SMIS- CSNR4915 CTR117/321 /2009ART56;
Ordin de plată nr. 1290/16.06.2011 prin care Municipiul Sibiu achită societăţii comerciale T.H. SRL Sibiu suma de 1.000 lei reprezentând SD CVTVA f29/24.01.2011 FEN POS CCE SMIS- CSNR4915 CTR117/321 /2009ART56;
Ordin de plată nr. 1291/16.06.2011 prin care Municipiul Sibiu achită societăţii comerciale T.H. S.R.L Sibiu suma de 240 lei reprezentând SD CVTVA f29/24.01.2011 FEN POS CCE SMIS- CSNR4915 CTR117/321 /2009ART56;
Ordin de plată nr. 1288/16.06.2011 prin care Municipiul Sibiu achită societăţii comerciale T.H. S.R.L Sibiu suma de 1.000 lei reprezentând SD CVTVA f29/24.01.2011 FEN POS CCE SMIS-CSNR4915 CTR117/321 /2009ART56;
Ordin de plată nr. 1289/16.06.2011 prin care Municipiul Sibiu achită societăţii comerciale T.H. S.R.L Sibiu suma de 240 lei reprezentând SD CVTVA f 29/24.01.2011 FEN POS CCE SMIS- CSNR4915 CTR117/321 /2009ART56;
Ordin de plată nr. 1862/22.08.2011 prin care Municipiul Sibiu achită societăţii comerciale T.H. S.RL Sibiu suma de 2.000 lei reprezentând SD CVTVA f29/24.01.2011 FEN POS CCE SMIS-CSNR4915 CTR117/321 /2009ART56;
Ordin de plată nr. 1863/22.08.2011 prin care Municipiul Sibiu achită societăţii comerciale T.H. SRL Sibiu suma de 480 lei reprezentând SD CVTVA f29/24.01.2011 FEN POS CCE SMIS-CSNR4915 CTR117/321 /2009ART56.
Ulterior, prin adresa nr. 41642/09.07.2013, primăria Municipiului Sibiu a revenit şi a transmis în copii certificate „conform cu originalul” următoarele:
Factură nr. 29/24.01.2011 – semnată olograf de către Klaus Werner Iohannis – primar, purtând menţiunea „SE APROBĂ PLATA SUMEI DE 7.364,41 LEI;
Factură nr. 262/01.06.2011 – semnată olograf de către Klaus Werner Iohannis – primar, purtând menţiunea „SE APROBĂ PLATA SUMEI DE 1.240 LEI;
Factură nr. 263/02.06.2011- semnată olograf de către Klaus Werner Iohannis – primar, purtând menţiunea „SE APROBĂ PLATA SUMEI DE 1.240 LEI;
Factură nr. 390/22.08.2011 – semnată „pentru” primar conform Dispoziţiei primarului nr.1638 /27.07.2011.
Prin adresa nr.25656/G/l1/10.06.2013 au fost solicitate Oficiului Naţional al Registrului Comerţului „societăţile comerciale la care Forumul Democrat al Germanilor din România deţine sau a deţinut calitate de asociat ori administrativ”.
Potrivit datelor transmise prin adresa nr. 224173/01.07.2013 de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, începând cu data de 25.10.1991 asociat şi asociat unic al societăţii comerciale T.H. S.R.L este Forumul democrat al Germanilor din România.
Prin adresa nr. 595/14.06.2013, Forumul Democrat al Germanilor din România a transmis faptul că ”D-l Klaus Werner lohannis, a deţinut în perioada aprilie 2002-februarie 2013 funcţia de Preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România. în această calitate, d-l Klaus Werner Iohannis nu a realizat venituri, funcţia de Preşedinte al FDGR fiind neremunerată”.
Având în vedere documentele primite de la instituţiile şi persoanele juridice menţionate anterior rezultă că reclamantul a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese.
Potrivit depoziţiilor art. 75 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali „Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:
(…) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia;
(…) f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte.”
Dispoziţiile art.2 din acelaşi act normativ, enumeră funcţiile care se încadrează la categoria aleşi locali: „Prin aleşi locali, în sensul prezentei legi, se înţelege consilierii locali şi consilierii judeţeni, primarii, primarul general al municipiului Bucureşti, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene. (…).’
Conform art.45 din Statutului-cadru al Forumului Democrat al Germanilor din România „Preşedintele de ţară reprezintă F.D.G.R în toate problemele faţă de statul român cât şi faţă de guvernele, partidele şi organizaţiile din ţară şi din străinătate”.
De asemenea, art.1 din statut ”Forumul Democrat al Germanilor este o asociaţie a minorităţii germane din România, organizată pe bază etnică, persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial.
Art. 1.1 Forumul Democrat al Germanilor din România este o asociaţie de utilitate publică conform H.G nr. 599 din 4 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 433/10.06.2008”.
Având în vederea dispoziţiile art. art. 75 lit.b) şi f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, rezultă că reclamantul Klaus Werner Iohannis a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese deoarece în calitate de primar al municipiului Sibiu-reprezentant, a semnat contractul de prestări servicii nr. 71/23.12.2010 încheiat cu S.C T.H. S.R.L, procesul verbal recepţie a serviciilor prestate încheiat la data se 02.06.2011, a aprobat un număr de 3 (trei) facturi în vederea efectuării plăţilor către S.C T.H. S.R.L, societate comercială la care asociat unic este Forumul Democrat al Germanilor din România.
Klaus Werner Iohannis a avut un interes personal deoarece putea să anticipeze că decizia de a semna contractul de prestări servicii, procesul verbal de recepţie a serviciilor prestate, precum şi aprobarea facturilor în vederea efectuării plăţilor către prestator, a prezentat un beneficiu pentru S.C T.H. S.R.L, persoană juridică cu care exista o relaţie de angajament precum şi pentru o asociaţie din care face parte deoarece: asociatul unic al societăţii comerciale prestatoare este Forumul Democrat al Germanilor din România unde persoana evaluată a deţinut funcţia de preşedinte în perioada 2002-2013;
– conform Statutului cadru, Forumul Democrat al Germanilor din România, este o asociaţie de utilitate publică;
– în calitate de asociat unic Forumul Democrat al Germanilor din România este reprezentantul legal şi decizional al S.C T.H. S.R.L în conformitate cu dispoziţiile art. 13 alin. (1), (2) din Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, potrivit căruia:
(..) într-o societate cu răspundere limitată, părţile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, în calitate de asociat unic, are drepturile si obligaţiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunării generale a asociaţilor. Dacă asociatul unic este administrator, îi revin si obligaţiile prevăzute de lege pentru această calitate.
Potrivit extrasului emis de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului prin adresa 224173/01.07.2013 S.C T.H. S.R.L nu deţine un administrator numit, astfel că asociatului unic, respectiv Forumul Democrat al Germanilor din România, îi revin prerogativele de administrare şi reprezentarea a persoanei juridice.
Susţinerile reclamantului referitoare la inexistenţa unui conflict de interese întrucât nu a făcut parte din comisia de evaluare a ofertelor şi avea obligaţia legală de a semna contractul de achiziţie publică sunt nefondate.
În conformitate cu prevederile art. 69/1 din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare:
„Ofertantul/Candidatul/Ofertantul asociat/Subcontractantul care are drept membri în cadrul consiliului de administraţie/organ de conducere sau de supervizare şi/sau are acţionari ori asociaţi persoane care sunt şot/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv sau care se află în relaţii comerciale, astfel cum sunt acestea prevăzute la art. 69 lit. a), cu persoane ce deţin funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante este exclus din procedura de atribuire.”
Consideră că prin participarea la procedura de achiziţie publică a S.C. T.H. S.R.L, societate comercială la care asociat unic este Forumul Democrat al Germanilor din România la care reclamantul avea calitatea de preşedinte, a fost încălcată grav legislaţia în materia achiziţiilor publice, existând motive suficiente pentru anularea procedurii de achiziţie în conformitate cu prevederile art. 209 alin. (1) lit. d) din OUG nr. 34/2006.
Chiar dacă autoritatea contractantă nu a sesizat încălcarea legislaţiei privind achiziţiile publice, reclamantul avea posibilitatea de a desemna o altă persoană din cadrul primăriei pentru semnarea contractului cu S.C. T.H. S.R.L, procesul – verbal de recepţie şi facturile aferente, iar prin aceasta să evite încălcarea regimului juridica al conflictelor de interese.
De asemenea, nu are nicio relevanţă pentru existenţa conflictului de interese, faptul că reclamantul nu era remunerat pentru funcţia de preşedinte deţinută la Forumul Democrat al Germanilor din România, legiuitorul nestabilind o atare condiţie.
Reclamantul Klaus Werner Iohannis a avut un interes personal deoarece putea să anticipeze că decizia de a semna contractul de prestări servicii, procesul verbal de recepţie a serviciilor prestate, precum şi aprobarea facturilor în vederea efectuării plăţilor către prestator, a prezentat un beneficiu pentru S.C. T.H. S.R.L, persoană juridică cu care exista o relaţie de angajament precum şi pentru Forumul Democrat al Germanilor din România, asociaţie din care făcea parte.
Faţă de cele ce preced, se susţine că raportul de evaluare nr.35687/G/II/08.08.2013 întocmit de Agenţia Naţională de Integritate a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale şi se solicită respingerea în totalitate a acţiunii reclamantului ca fiind nefondată.
În drept s-au invocat dispoziţiile Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, Legea nr. 176/2010, Codul penal al României, Legea nr. 554/2004, Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în dovedirea celor susţinute solicită admiterea probei cu înscrisuri, sens în care depun copiile actelor care au stat la baza întocmirii raportului de evaluare contestat.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine următoarele:
Procedând la soluţionarea cu prioritate a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, în conformitate cu dispoziţiile art.248 NCPC, se constată că excepţia este întemeiată numai în ceea ce priveşte pct.3 al raportului de evaluare nr.35687/G/II/08.08.2013, care vizează sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Prin acţiunea formulată, reclamantul Klaus Werner Iohannis a solicitat anularea în integralitate a raportului de evaluare nr.35687/G/II/08.08.2013 întocmit de Agenţia Naţională pentru Integritate – Inspecţia de Integritate.
Prin raportul de evaluare nr.35687/G/II/08.08.2013 s-a dispus:
- Comunicarea Raportului de evaluare persoanei evaluate;
- Comunicarea Raportului „de evaluare Comisiei de Disciplină din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Sibiu, pentru informare şi luarea măsurilor legale ce se impun după rămânerea definitivă a acestuia, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 alin. (3) şi (4);
- Sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casare şi Justiţie.
Sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casape şi Justiţie s-a efectuat în conformitate cu prevederile art.21 alin.(4) din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu plivire la existenţa de indicii referitoare la săvârşirea infracţiunii prevăzută la art.253/1 alin. (1) Cod penal, reprezentând un veritabil act de sesizare, competenţa deplina şi exclusiva de a dispune asupra acestuia revenind organului de urmărire penală.
Art.22 alin.(1) din Legea nr.176/2010, recunoaşte persoanei care face obiectul evaluării dreptul de a contesta raportul de evaluare a conflictului de interese la instanţa de contencios administrativ însă, în condiţiile în care raportul de evaluare conţine şi dispoziţia de sesizare a parchetului cu privire la existenţa indiciilor infracţiunii de conflict de interese prev. de art.253/1 Cod penal, instanţa de contencios administrativ poate cenzura numai aspectele care vizează procedura administrativă derulată de Agenţia Naţională de Integritate în conformitate cu prevederile Legii 176/2010, prealabilă dispoziţiei de sesizare. Aceasta întrucât instanţa de contencios administrativ cenzurează doar modalitatea de realizare a procedurilor, în limitele competenţelor legale, de către instituţia publică emitentă. Verificarea conţinutului constitutiv al infracţiunii de conflict de interese intră în competenţa exclusivă a organelor judiciare şi, ca atare, poate fi cenzurată doar de către instanţa penală în procedura specială prevăzută de lege.
Prin urmare, dispoziţia din raportul de evaluare întocmit de pârâtă de sesizare a organului de urmărire penală, formulată în temeiul dispoziţiilor Codului de procedură penală, nu poate fi supusă controlului instanţei de contencios administrativ, cererea reclamantului nefiind admisibilă în aceste limite, urmând ca excepţia inadmisibilităţii acţiunii formulată de pârâtă, privind anularea punctului 3 al raportului de evaluare nr.35687/G/II/08.08.2013 emis de Agenţia Naţională pentru Integritate – Inspecţia de Integritate să fie admisă iar acţiunea privind anularea punctului 3 al raportului de evaluare să fie respinsă ca inadmisibilă.
Pe fondul cauzei, se reţin următoarele:
Prin raportul de evaluare nr.35687/G/II/08.08.2013 emis de Agenţia Naţională pentru Integritate – Inspecţia de Integritate s-a reţinut că, având în vedere dispoziţiile art. 75 lit.b) şi f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, rezultă că reclamantul Klaus Werner Iohannis a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese deoarece, în calitate de primar al municipiului Sibiu-reprezentant, a semnat contractul de prestări servicii nr.71/23.12.2010 încheiat cu S.C T.H. S.R.L, procesul verbal recepţie a serviciilor prestate încheiat la data se 02.06.2011, a aprobat un număr de 3 (trei) facturi în vederea efectuării plăţilor către S.C. T.H. S.R.L, societate comercială la care asociat unic este Forumul Democrat al Germanilor din România.
Klaus Wemer Iohannis a avut un interes personal deoarece putea să anticipeze că decizia de a semna contractul de prestări servicii, procesul verbal de recepţie a serviciilor prestate, precum şi aprobarea facturilor în vederea efectuării plăţilor către prestator, a prezentat un beneficiu pentru S.C T.H. S.R.L, persoană juridică cu care avea o relaţie de angajament, precum şi pentru o asociaţie din care face parte deoarece: asociatul unic al societăţii comerciale prestatoare este Forumul Democrat al Germanilor din România unde persoana evaluată a deţinut funcţia de preşedinte în perioada 2002-2013; conform Statutului cadru, Forumul Democrat al Germanilor din România este o asociaţie de utilitate publică; în calitate de asociat unic Forumul Democrat al Germanilor din România este reprezentantul legal şi decizional al S.C T.H. S.R.L în conformitate cu dispoziţiile art.13 alin. (1), (2) din Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, potrivit căruia: (..) într-o societate cu răspundere limitată, părţile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, în calitate de asociat unic, are drepturile si obligaţiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunării generale a asociaţilor.
Dacă asociatul unic este administrator, îi revin si obligaţiile prevăzute de lege pentru această calitate.
Potrivit extrasului emis de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului prin adresa 224173/01.07.2013 S.C T.H. S.R.L nu deţine un administrator numit, astfel că asociatului unic, respectiv Forumul Democrat al Germanilor din România, îi revin prerogativele de administrare şi reprezentarea a persoanei juridice.
Din dispoziţiile legale incidente în cauză, se reţin următoarele:
Conform art. 70 din Legea nr.161/2003 Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.
Conform art.75 din Legea nr.393/2004 Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia; f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte.
Conform art. 71 din Legea nr.161/2003 Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.
Deci, ceea ce urmează a se stabili este dacă semnarea actelor menţionate în raportul de evaluare, de către reclamantul Klaus Werner Iohannis, constând în contractul de prestări servicii nr.71/23.12.2010 încheiat cu S.C T.H. S.R.L, procesul verbal recepţie a serviciilor prestate încheiat la data se 02.06.2011, 3 (trei) facturi în vederea efectuării plăţilor către S.C. T.H. S.R.L., întruneşte condiţiile legale pentru constatarea existenţei conflictului de interese.
Astfel cum rezultă din dispoziţiile art.75 din Legea nr.393/2004, pentru existenţa conflictului de interese este imperios necesar să se stabilească participarea alesului local la luarea unei decizii a autorităţii publice din care face parte, decizie care ar putea prezenta un beneficiu pentru: b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia; f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte.
Sub acest aspect este relevantă modalitatea de derulare a procedurii la nivelul autorităţii publice locale, unde, la data de 03.12.2010 a fost demarată procedura de atribuire a contractului de Servicii de informare si publicitate in vederea implementării proiectului POS CCE SMIS 4915 – contract de finanţare nr. 117/321/28.08.2009 – Implementarea conceptului de administraţie electronica la nivelul municipiului Sibiu ” prin publicarea in SEAP a invitaţiei de participare nr. 274316, cu respectarea prevederilor art.125 din OUG nr. 34/2006.
Deşi valoarea estimată a contractului a fost de 3.910,88 euro (deci sub 15.000 euro, prag valoric sub care, art.19 din OUG nr.34/2006 permitea încredinţarea directă a contractului de achiziţie publică), pentru asigurarea principiilor care guvernează achiziţiile publice, inserate in art.2 alin.1 si alin. 2 din OUG nr.34/2006, s-a decis aplicarea procedurii de cerere de oferta cu publicarea documentaţiei de atribuire in SEAP, criteriul de atribuire fiind preţul cel mai scăzut, tocmai pentru a asigura un cadru lărgit de ofertanţi, asigurând astfel concurenţa între operatorii economici.
În conformitate cu prevederile art.71 alin.1 din HG nr.925/2006 a fost constituită comisia de evaluare a ofertelor in vederea atribuirii contractului de prestări servicii anterior identificat (document in anexa), reclamantul nefăcând parte din comisia de evaluare a ofertelor şi de desemnare a ofertei câştigătoare, atribuţii ce revin în competenţa exclusivă a comisiei.
Practic, reclamantul, semnând contractul de prestări servicii nr.71/23.12.2010 cu S.C T.H. S.R.L., a îndeplinit o obligaţie legală stipulată de dispoziţiile art.204 din OUG nr. 34/2006 conform cărora „Autoritatea contractanta are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie publica cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, pe baza propunerilor tehnice si financiare cuprinse în respectiva ofertă ”.
Exercitându-şi prerogativele legale, în limitele competenţei, reclamantul nu a avut nici un moment drept de opţiune cu privire la alegerea câştigătorului, respectiv între a semna sau nu contractul.
Astfel, în condiţiile în care nu a îndeplinit nicio atribuţie pe parcursul procedurii de achiziţie, nu a participat la luarea unei decizii în ceea ce priveşte atribuirea contractului Tipografiei Honterus, semnarea contractului fiind realizată în baza legii şi nu în urma unui proces deliberativ, nu se poate susţine că reclamantul s-ar afla în conflict de interese.
Sub aspectul existenţei conflictului de interese în persoana reclamantului, nu prezintă relevanţă dispoziţiile art.209 din OUG nr.34/2006, referitoare la posibilitatea recunoscută de lege autorităţii contractante de a proceda la anularea procedurii de achiziţie în situaţiile limitativ stipulate la literele a-d, în contextul în care conflictul de interese presupune, astfel cum s-a arătat anterior, implicarea efectivă în procesul de stabilire a câştigătorului licitaţiei, operaţiune în care reclamantul nu a fost implicat.
De asemenea, art.204 din OUG nr. 34/2006 prevede că semnarea contractului are loc pe baza propunerilor tehnice si financiare cuprinse în respectiva ofertă, împrejurare faţă de care se impune concluzia că, dat fiind specificul procedurii de achiziţie, toate elementele contractului sunt prestabilite, inclusiv preţul, astfel că nici prin semnarea celor 3 (trei) facturi în vederea efectuării plăţilor către S.C. T.H. S.R.L. sau a procesului verbal recepţie a serviciilor prestate încheiat la data se 02.06.2011 nu se poate constata existenţa conflictului de interese. Referitor la procesul verbal de recepţie a serviciilor, se reţine că, deşi semnat de reclamant, verificarea elementelor tehnice este apanajul specialiştilor din comisia de recepţie, respectiv a managerului de proiect, şef serviciu informatică, nefiind în sarcina reprezentantului autorităţii.
Concluzionând din această perspectivă, se reţine că, în lipsa participării la luarea unei decizii care să fie în măsură să asigure un beneficiu în favoarea unei persoane fizice sau juridice cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia sau unei asociaţii sau fundaţii din care face parte, nu sunt întrunite condiţiile legale prev. de art.75 din Legea nr.393/2004 pentru constatarea conflictului de interese.
Deşi aceste motive ar fi suficiente să atragă anularea raportului de evaluare pentru lipsa elementelor caracteristice conflictului de interese, se constată că nici invocarea cazului prevăzut de art.75 lit.b din Legea nr.393/2004 nu este legală.
Astfel, raţionamentul pe baza căruia pârâta a stabilit existenţa unui interes personal al reclamantului, în sensul că, în calitate de preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România ar administra efectiv S.C T.H. S.R.L., nu poate fi reţinut în cauză, probatoriul administrat infirmând constatările raportului de evaluare.
Pârâta reţine că „asociatul unic al societăţii comerciale prestatoare S.C. T.H. S.R.L este Forumul Democrat al Germanilor din România, unde reclamantul Klaus Werner Iohannis a deţinut funcţia de preşedinte în perioada 2002-2013; conform Statutului cadru, Forumul Democrat al Germanilor din România, este o asociaţie de utilitate publică; în calitate de asociat unic Forumul Democrat al Germanilor din România este reprezentantul legal şi decizional al S.C T.H. S.R.L. în conformitate cu dispoziţiile art.13 alin. (1), (2) din Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, potrivit căruia: (..) într-o societate cu răspundere limitată, părţile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, în calitate de asociat unic, are drepturile şi obligaţiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunării generale a asociaţilor. Dacă asociatul unic este administrator, îi revin şi obligaţiile prevăzute de lege pentru această calitate. Potrivit extrasului emis de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului prin adresa 224173/01.07.2013 S.C T.H. S.R.L nu deţine un administrator numit, astfel că asociatului unic, respectiv Forumul Democrat al Germanilor din România, îi revin prerogativele de administrare şi reprezentarea a persoanei juridice.”
Aceste susţineri sunt infirmate de Certificatul constatator nr.43025/13.12.2013 emis de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sibiu (fila 234), prin care se atestă faptul că T.H. avea desemnaţi un număr de patru administratori.
În această situaţie, nu este valabilă alegaţia pârâtei conform căreia, Forumului Democrat al Germanilor din România i-ar reveni prerogativele de administrare şi reprezentare a tipografiei, existând administratori desemnaţi ai acestei societăţi.
În consecinţă, nu sunt întrunite nici din această perspectivă condiţiile prev. de art.75 lit. b din Legea nr.393/2004 întrucât reclamantul nu avea o relaţie de angajament cu tipografia, neavând prerogative de administrare, astfel cum susţine pârâta.
Referitor la Certificatul constatator nr.43025/13.12.2013 emis de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sibiu, în baza căruia s-a concluzionat în sensul arătat, se reţine împrejurarea că, ulterior depunerii acestuia la dosar, pârâta Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea efectuării cercetărilor pentru infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.322 Cod penal uz de fals prev. de art. 323 Cod penal, având în vedere neconcordanţa existentă între informaţiile comunicate de Oficiul Registrului Comerţului la solicitarea inspectorului de integritate şi cele transmise la solicitarea instanţei.
Prin Ordonanţa nr.644/P/2013 emisă la data de 18 septembrie 2014 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (fila 283) s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea penală formulată de Agenţia Naţională pentru Integritate sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conflict de interese prevăzută de art.253/1 din Codul penal anterior, cu aplicarea art.5 din Noul Cod penal (art.301 alin.1 din Noul Cod penal) de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.322 Noul Cod penal şi de uz de fals prev. de art. 323 Noul Cod penal.
Privitor la neconcordanţele invocate de pârâtă, prin ordonanţă se reţine punctual că, întrucât, în adresa Agenţiei Naţionale de Integritate cu numărul 25656/G/II/01.06.2013 nu s-a solicitat, în mod explicit, fişa de informaţii privind societatea comercială T.H. SRL Sibiu, ci doar societăţile comerciale la care Forumul Democrat al Germanilor din România a avut sau avea calitatea de asociat sau administrator, în răspunsul formulat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului la data de 14.07.2010 a numirii consiliului de administraţie al SC T.H. SRL Sibiu, precum şi a modificării actului constitutiv al societăţii. Aceste menţiuni se regăseau în fişa de informaţii privind societatea comercială T.H. SRL Sibiu, existent la nivelul Direcţiei Valorificare Date, Registrul comerţului, a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, ceea ce confirmă faptul că înscrisurile suspectate ca fiind falsificate, sunt, în realitate, autentice, nefiind plăsmuite în vederea producerii de consecinţe juridice.
Conchizând, se constată că reclamantul nu s-a aflat în conflict de interese, întrucât condiţiile art.70 din Legea nr.161/2003 raportat la art.75 lit.b din Legea nr.393/2004 nu sunt îndeplinite, deoarece reclamantul nu a participat la luarea unei decizii care să asigure un beneficiu societăţii comerciale T.H. SRL şi nu există o relaţie de angajament cu aceasta, iar condiţiile art.70 din Legea nr.161/2003 raportat la art.75 lit.f din Legea nr.393/2004 nu sunt îndeplinite deoarece reclamantul nu a fost implicat în luarea deciziei de desemnare a ofertei câştigătoare, semnarea contractului fiind efectul procedurii de atribuire a contractului decisă de comisia de evaluare.
Faţă de aceste constatări, înscrisul Certificat constatator nr.43025/13.12.2013 emis de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sibiu are deplină valoare probatorie, informaţiile conţinute de acesta valorificate ca atare în soluţionarea cauzei.
Finalmente, se impune precizarea că au fost supuse examinării acele apărări ale părţilor invocate în termenele legal stabilite, motivele de nelegalitate nou susţinute cu ocazia dezbaterilor nefiind avute în vedere.
Faţă de considerentele expuse, constatând că nu sunt incidente dispoziţiile art. 70 din Legea nr.161/2003 şi nici ale art.75 din Legea nr.393/2004, Curtea va admite excepţia inadmisibilităţii acţiunii formulată de pârâtă, privind anularea punctul 3 al raportului de evaluare nr.35687/G/II/08.08.2013 emis de Agenţia Naţională pentru Integritate – Inspecţia de Integritate.
Va admite în parte acţiunea formulată de reclamantul Klaus Werner Iohannis în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională pentru Integritate – Inspecţia de Integritate şi în consecinţă:
Va anula raportul de evaluare nr.35687/G/II/08.08.2013 întocmit de A.N.I.- Inspecţia de Integritate privind punctele 1 şi 2 din raport.
Va respinge ca inadmisibilă acţiunea privind anularea punctului 3 al raportului de evaluare nr.35687/G/II/08.08.2013 emis de Agenţia Naţională pentru Integritate – Inspecţia de Integritate.
În baza art.453 NCPC va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 50 de lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru, solicitate prin petitul 2 al acţiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite excepţia inadmisibilităţii acţiunii formulată de pârâtă, privind anularea punctul 3 al raportului de evaluare nr.35687/G/II/08.08.2013 emis de Agenţia Naţională pentru Integritate – Inspecţia de Integritate.
Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul Klaus Werner Iohannis în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională pentru Integritate – Inspecţia de Integritate şi în consecinţă:
Anulează raportul de evaluare nr.35687/G/II/08.08.2013 întocmit de A.N.I.- Inspecţia de Integritate privind punctele 1 şi 2 din raport.
Respinge ca inadmisibilă acţiunea privind anularea punctului 3 al raportului de evaluare nr.35687/G/II/08.08.2013 emis de Agenţia Naţională pentru Integritate – Inspecţia de Integritate.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 50 de lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Recursul se depune la Curtea de Apel Alba Iulia, sub sancţiunea nulităţii.
Pronunţată în şedinţa publică din 10.06.2015.
PREZENTUL EXTRAS A FOST ELIBERAT EXCLUSIV PENTRU INFORMAREA SOLICITANTULUI ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE LEGII NR.544/2001 PRIVIND LIBERUL ACCES LA INFORMAŢIILE DE INTERES PUBLIC ŞI NU ARE VALOAREA UNEI COPII CONFORME CE POATE FI ELIBERATE DOAR PERSOANELOR ÎNDREPTĂŢITE, CU ACHITAREA TAXELOR DE TIMBRU JUDICIAR CORESPUNZĂTOARE
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
1 noiembrie 1599: 425 de ani de la intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul, în Cetatea Alba Iulia
1 noiembrie 1599: 425 de ani de la intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul, în Cetatea Alba Iulia Deși au trecut mai bine de patru secole de când Alba Iulia a fost pentru prima dată capitala țărilor române unite sub sceptrul lui Mihai Viteazul, înainte de îndeplinirea idealului românesc, de unire a teritoriilor de la […]
Secțiune Articole Similare
-
Ştirea zileiacum 3 zile
Ziarul „Unirea” din Alba Iulia angajează REDACTORI pentru ediția online. Cerințe și responsabilități
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
MESAJE de HALLOWEEN 2024. SMS-uri, felicitări, statusuri, mesaje amuzante, înfricoșătoare și mesaje în limba engleză de HALLOWEEN
-
Ştirea zileiacum 13 ore
La 2 noiembrie 1784: Izbucnea marea răscoală țărănească din Transilvania condusă de Horea, Cloșca și Crișan, cea mai importantă ridicare la luptă a populației românești din Evul Mediu
-
Sportacum o zi
Metalurgistul Cugir – Avântul Reghin 1-1 (1-0) | „Roș-albaștrii”, remiză cu gust de eșec!
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Mesaje de Halloween în limba engleză. Texte pentru Sms-uri și urări „înfricoșătoare”
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
29 octombrie, Ziua Internațională a Internetului. România a intrat în era internetului în 1999