Vești proaste pentru români, din partea BNR: În trimestrul III 2025, inflația va exploda. Economia stagnează, consumul încetinește

Vești proaste pentru români, din partea BNR: În trimestrul III al anului 2025, inflația va exploda. Economia stagnează, consumul va încetini

Pe fondul expirării schemei de plafonare a prețului la energie și a majorării cotelor TVA și a accizelor, rata anuală a inflației va explida în trimestrul III al anului 2025.

Rata anuală a inflației a înregistrat o creștere și în luna iunie 2025, urcând la 5,66 la sută, de la 5,45 la sută în mai, în condițiile continuării scumpirii alimentelor și combustibililor, care a devansat ca impact scăderea prețurilor energiei electrice și gazelor naturale, arată BNR.

Pe ansamblul trimestrului II 2025, rata anuală a inflației s-a mărit astfel mai mult decât s-a anticipat, de la nivelul de 4,86 la sută atins în martie, sub influența scumpirii alimentelor, îndeosebi a fructelor – inclusiv pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile pe plan regional -, în timp ce noua creștere de dinamică consemnată în acest interval de prețurile energiei a fost mai mult decât contrabalansată de evoluția de sens opus de pe segmentul produselor din tutun.

Citește și: Inflație în continuă ascensiune și prețuri în creștere: Ce arată datele INS

Presiunile inflaționiste persistă în ciuda unor factori de compensare

La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt din nou trendul descendent în trimestrul II 2025, mărindu-se la 5,7 la sută în iunie, de la 5,2 la sută în martie. Ascensiunea a decurs din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și din transferarea treptată asupra unor prețuri de consum a costurilor salariale ridicate, precum și din creșterea așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și a cursului de schimb leu/euro, a căror acțiune a fost în mică măsură atenuată de efecte de bază dezinflaționiste și de tendința descendentă a dinamicii prețurilor importurilor.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în iunie 2025 la 5,8 la sută, de la 5,1 la sută în martie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC s‑a situat la 5,1 la sută în iunie, nivel similar celui din martie 2025, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut la 5,3 la sută în iunie, de la 5,4 la sută în martie 2025.

Economia stagnează, consumul încetinește

BNR arată că noile date statistice reconfirmă stagnarea activității economice în trimestrul I 2025, după creșterea cu 0,5 la sută în precedentele trei luni, precum și scăderea dinamicii anuale a acesteia la 0,3 la sută, de la 0,5 la sută în trimestrul IV 2024. Scăderea a fost antrenată în totalitate de cererea internă, al cărei ritm s-a redus ușor, în condițiile în care consumul gospodăriilor populației și-a încetinit brusc creșterea în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a formării brute de capital fix a consemnat un salt deosebit de amplu, redevenind semnificativ pozitivă, după descreșterea abruptă în teritoriul negativ în trimestrul precedent.

„Evoluția exportului net și-a diminuat întrucâtva impactul contracționist în trimestrul I 2025, dată fiind creșterea mai pronunțată înregistrată de dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii în raport cu trimestrul precedent, comparativ cu cea evidențiată în cazul volumului importurilor, implicând restrângerea decalajului negativ dintre cele două componente. Deficitul comercial și-a reaccelerat însă creșterea în trimestrul I 2025 față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul relativei deteriorări a raportului de schimb, iar deficitul de cont curent și-a păstrat ritmul foarte înalt de creștere în termeni anuali”, se arată într-un comunicat al BNR.

Conform acestuia, cele mai recente date și analize indică o creștere modestă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II 2025, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore față de perioada similară a anului anterior.

Evoluții mixte în sectoarele economiei

Astfel, în aprilie-mai, vânzările cu amă­nuntul au continuat să-și diminueze avansul în termeni anuali, în timp ce serviciile prestate populației au înregistrat o creștere superioară ca amplitudine declinului suferit în trimestrul precedent. Dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a scăzut abrupt, dar a rămas în teritoriul pozitiv după amplul salt consemnat în trimestrul I 2025, iar producția industrială și-a atenuat semnificativ contracția față de aceeași perioadă a anului anterior. Totodată, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a devansat-o marginal pe cea a importurilor în aprilie-mai 2025, în condițiile scăderii mult mai pronunțate a celei din urmă în raport cu trimestrul I 2025. Drept urmare, deficitul comercial și-a cvasi-stopat creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, iar deficitul de cont curent și-a înjumătățit dinamica anuală.

Piața muncii se răcește

Pe piața muncii, noile date arată atât descreșteri ale efectivului salariaților din economie în lunile aprilie și mai, cât și o scădere a ratei șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) pe ansamblul trimestrului II 2025, după majorarea acesteia la 6,0 la sută în primul trimestru. Dinamica anuală a salariului mediu brut nominal pe economie a continuat să se reducă lent în primele două luni ale trimestrului II 2025, iar cea a costului salarial unitar nominal din industrie și-a corectat doar parțial saltul consemnat în trimestrul I 2025, ambele rămânând astfel pe palierul de două cifre. Sondajele de specialitate din luna iulie 2025 indică însă o slăbire abruptă, și generalizată la nivelul sectoarelor majore, a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și o nouă scădere a deficitului de forță de muncă raportat de companii.

Relaxare pe piețele financiare și presiuni valutare

„Condițiile de pe piața financiară și-au accentuat tendința de normalizare în luna iulie 2025, în contextul finalizării și adoptării primului pachet de măsuri fiscale corective, de natură să amelioreze așteptările investitorilor financiari privind perspectiva consolidării bugetare. Astfel, principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au accelerat ajustarea descendentă, rămânând totuși vizibil peste nivelurile din aprilie, iar randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au prelungit descreșterea în prima parte a lunii, coborând și menținându-se apoi la niveluri inferioare celor înregistrate la finele anului trecut. Totodată, cursul de schimb leu/euro și-a stopat ascensiunea în debutul lunii, și după o mică fluctuație, a tins să se stabilizeze pe noul palier, în timp ce față de dolarul SUA, leul și-a întrerupt tendința de apreciere, iar în ultima decadă a lui iulie a slăbit relativ abrupt, dată fiind întărirea accentuată a monedei americane pe piața financiară internațională”, arată banca centrală.

Creditarea încetinește, dar rămâne solidă

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a redus în luna iunie 2025 la 9,1 la sută, de la 9,7 la sută în mai, în condițiile scăderii semnificative consemnate de ritmul înalt al componentei în lei, exclusiv pe seama împrumuturilor societăților nefinanciare, ce a fost atenuată doar în mică măsură ca impact de reaccelerarea creșterii creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat astfel să se reducă ușor, ajungând la 69,7 la sută în iunie, de la 69,8 la sută în mai.

În ședința de vineri, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2025, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Perspective inflaționiste și incertitudini externe

„Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va consemna un amplu salt în trimestrul III 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor, iar în următoarele trei trimestre se va reduce relativ lent și pe o traiectorie fluctuantă considerabil mai ridicată decât cea din proiecția precedentă. Ea va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea impactului inflaționist direct al celor două șocuri pe partea ofertei, și va descrește apoi gradual, reintrând și coborând tot mai mult în interiorul intervalului țintei spre finele orizontului proiecției, pe fondul intensificării presiunilor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să crească mult mai pronunțat decât în proiecția precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025.

Fondurile europene, element-cheie în contracararea riscurilor

Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv.

Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să provină din mediul extern, în condițiile războiului din Ucraina și ale situației din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul tensiunilor comerciale globale – de natură să afecteze mersul economiei mondiale și al comerțului internațional -, precum și pe fondul efectelor potențial generate de acordul comercial convenit între SUA și UE”, se spune în comunicat.

BNR notează că, în această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI