Rețeta lui Chef Toma, bucătarul Cetății Alba Carolina, pentru o băutură perfectă din sirop de soc și vin roșu: „A ajuns să se consume în marile restaurante”

Odată cu înflorirea socului, socata, una dintre cele mai așteptate delicatese răcoritoare din sezonul cald, a început să revină în topul preferințelor românilor.

Chef Toma, bucătarul Cetății Alba Carolina, nu putea să nu ne întâmpine cu o rețetă care are în centrul său aceste flori aromate și frumos mirositoare.

Cel mai vestit bucătar din orașul nostru ne propune chiar o băutura cu sirop de soc și vin roșu.

„A ajuns să se consume în marile restaurante, foarte parfumată, este foarte căutată de cei care vor un gust deosebit, o aromă mai specială decât de ce au băut până acum”, a spus bucătarul cetății.

Dacă vreți să excludeți alcoolul, socata poate fi îmbunătățită cu suc de fructe de pădure, ananas și mentă.

Un litru de sirop de soc costă de la 50 de lei, iar sucul poate fi consumat tot anul. Este produs în mai multe locuri din țară, din flori culese din zone sălbatice sau, mai nou, din plantații de soc.

Floarea de soc este denumită în termeni populari „farmacia naturală” întrucât are o serie de compuși chimici și alte substanțe naturale folosite în compoziţia unui număr mare de medicamente.

Iată câteva dintre cele mai importante beneficii pe care florile de soc le aduc organismului:

• Reduc colesterolul „rău”
• Au efecte antivirale, analgezice si antiinflamatoare
• Diminuează stresul oxidativ
• Întăresc sistemul imunitar
• Reduc simptomele alergiilor
• Contribuie la vindecarea leziunilor de la nivelul pielii.

Cum se băteau monedele de aur sau argint pe vremea romanilor, în vechiul oraș Apulum. Tânăr: „Valora în jur de cinci beri”

Ca parte a primei ediții a Festivalului Plutăritului de la Ciugud, eveniment ce are ca scop promovarea tradițiilor și valorile etnografice din Bazinul Râului Mureș, un atelier monetar care reconstituie modul în care se băteau monedele antice a fost amplasat de către organizatori, pentru a împărtăși curioșilor tainele acestei ocupații străvechi.

Un tânăr iubitor de istorie a recreat, pentru ziarulunirea.ro, pașii care alcătuiau bătutul unei monede de aur sau de argint.

„Aici este un atelier de monetărie, unde facem monede de pe vremea romanilor. Avem un model, Dacia Capta. Pe atunci se folosea aur și argint, însă pentru această demonstrație luăm o pastilă de plumb.

Punem pastila în interiorul matriței, avem o ștanță, pe care o punem deasupra și batem apoi moneda cu ciocanul.

La vremea respectivă, ea valora în jur de 20 de lei din prezent. Nu este greu de prelucrat, pentru că plumbul este un material moale.”, a povestit tânărul.

La rândul său, Liviu Zgârciu, istoric la Muzeul Unirii din Alba Iulia, a vorbit despre importanța deosebită pe care portul l-a avut în comerțul cu sare din vremurile de mult apuse

„Suntem în preajma unuia dintre cele mai mari porturi de pe Mureș, portul orașului Apulum-Partoș, un oraș care s-a dezvoltat foarte mult în perioada antică, sarea fiind principala marfă de transport pe Mureș. Foarte multe depozite și mari depozite au fost construite în zona aceasta. Această tradiție, a plutăritului, a continuat și în Evul Mediu.”, a transmis istoricul, pentru ziarulunirea.ro

Duminică, Festivalul Plutăritului continuă cu demonstrații de rafting și plimbări cu caiacul pe râul Mureș, realizate de studenții și cadrele didactice de la Specializarea Educație Fizică și Sportivă din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” Alba Iulia. Copiii vor participa la ateliere de artă și de confecționare a unor obiecte din materiale reciclate sau pe care le-au adunat din natură. Festivalul se va încheia cu Expoziție de artă fotografică – „Tradiții etnografice în zona Râului Mureș”, care va fi găzduită în perioada următoare în sediul Primăriei Ciugud.

Manifestările se vor desfășura în zona debarcaderului din satul Drâmbar (Comuna Ciugud), pe malul Râului Mureș (vis-a-vis de Zona Industrială Ciugud). Evenimentul este organizat de Primăria Comunei Ciugud, în parteneriat cu Consiliul Județean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba și Asociația Petro Aqua Petroșani.

„Festivalul Plutăritului” este organizat în cadrul proiectului „Valorificarea și promovarea identității locale specifică zonei bazinul Mureșului folosind tehnologii moderne”, finanțat prin Program Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime; Punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare – Proiecte sprijinite de FLAG Bazinul Mureșului pe Măsura 4 – Revitalizarea și valorificarea identității locale.

Duminică, 29 mai 2022

• 11:00​ Demonstrații de rafting și plimbări cu caiacul pe râul Mureș
Specializarea Educație Fizică și Sportivă din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” Alba Iulia
• 12:00​ Ateliere pentru copii
*Atelier hand-made pentru realizarea de obiecte din materiale naturale, găsite în natură
*Atelier de artă
*Eco-atelierul: „Cum protejăm râul Mureș?”
• 14:00​ Expoziție de artă fotografică – „Tradiții etnografice în zona Râului Mureș” (sediul Primăriei Ciugud).

RADARE de WEEKEND în județul Alba: Drumurile monitorizate de Poliţia Rutieră, în perioada 28 – 29 mai 2022

Inspectoratul de Poliție Județean Alba a comunicat amplasarea radarelor pe drumurile din județ, în perioada 28 – 29 mai 2022. Conducătorii auto sunt sfătuiți să circule cu atenție și în limitele vitezei legale, dacă este neaparat nevoie să o facă, dacă nu, sunt rugați să respecte restricțiile de circulație impuse de autorități.

Amplasarea radarelor în perioada 28 – 29 mai 2022

Drumul Naţional 1- Alba Iulia – Sântimbru –– Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj

Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu

Drumul Naţional 7 Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara

Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori

Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu

Drumul Naţional 75 – Câmpeni – Gârda – Arieşeni

Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa

Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor

Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian

Cugir – strada Victoriei

Ocna Mureş – Războieni – Noşlac