Ştirea zilei

Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia îşi exprimă poziţia privind proiectul de reabilitare a Parcului Custozza

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

Fortificaţia bastionară de tip Vauban de la Alba Iulia a beneficiat în ultimii ani de un amplu şi binevenit proiect de reabilitare, în care rolul administraţiei municipale este unul recunoscut şi apreciat. La momentul de faţă, având în vedere transformările radicale constatate la fiecare pas, sunt îndeplinite premisele ca finalizarea proiectului să reprezinte un succes. Pornind de la statutul şi misiunea sa, înscrise în Carta Universităţii, instituţia noastră s-a poziţionat ca un partener activ pe parcursul desfăşurării acestui proces de revitalizare a Cetăţii, de punere în valoare a patrimoniului cultural pe care îl adăposteşte, în ultimă instanţă de redare a ei cetăţenilor şi oaspeţilor săi.
În prezent, odată cu debutul lucrărilor în perimetre situate în interiorul Cetăţii, proiectul de reabilitare a Parcului Custozza a generat numeroase dezbateri şi o nedorită situaţie conflictuală. În contextul dat, pornind şi de la faptul că ne numărăm printre „locatarii” zonei, universitatea noastră se consideră datoare să-şi precizeze poziţia privitor la această situaţie. De mai bine de un secol, spaţiul public din faţa clădirii principale a universităţii îndeplineşte funcţia de parc. Copacii săi ocrotesc de asemenea şi două importante monumente, Losenau şi Custozza, edificate în a doua jumătate a sec. XIX, respectiv la începutul sec. XX. Proiectul de reabilitare a parcului, aşa cum reiese din planurile şi documentaţiile deja aprobate, presupune transformarea acestuia într-o piaţă şi punerea în valoare a vestigiilor arheologice. Inevitabil, autorii proiectului propun tăierea unui număr considerabil de arbori, proces urmat de o replantare parţială. Opinia unanimă este că Parcul Custozza necesită de mult timp intervenţii. Monumentele sale s-au degradat în timp, aleile s-au distrus în bună măsură, iar copacii nu au beneficiat de îngrijire adecvată. Se impune tăierea arborilor foarte bătrâni care pot prezenta un pericol pentru vizitatori, înlocuirea lor prin plantarea altora, toaletarea arborilor sănătoşi, cu eventuala reducere a dimensiunii coronamentului pe verticală şi regândirea structurii şi a accesului în parc, astfel încât să permită punerea în valoare a întregului ansamblu arhitectonic de clădiri istorice. Menţinerea şi dezvoltarea unei zone verzi, într-o ambianţă istorică deosebită dată de clădiri de patrimoniu şi monumente restaurate, corespunde, credem noi, principiilor de dezvoltare durabilă şi legislaţiei europene în domeniu. Legat de cercetarea arheologică a perimetrului parcului, potenţialul zonei este unul maxim, asta deoarece actualul parc suprapune stratul de cultură aparţinând epocii medievale şi mai apoi vestigiile castrului roman ce a adăpostit efectivele Legiunii a XIII-a Gemina. Plecând de la cercetări asemănătoare şi conştienţi de complexitatea siturilor urbane multistratificate, susţinem mai întâi întocmirea unui proiect arheologic interdisciplinar. Pentru a evita situaţiile în care lipsa resurselor financiare au limitat amploarea şi calitatea cercetărilor, opinăm că demararea proiectului arheologic trebuie să fie condiţionată de asigurarea surselor de finanţare pentru fiecare etapă a cercetărilor, începând cu prospecţiile nedistructive, continuând cu săpăturile sistematice şi având drept finalitate conservarea „in situ” a vestigiilor descoperite. Un atare proces ar putea dura, dacă este corect realizat, 5-6 ani.
Universitatea noastră rămâne fidelă principiului asigurării şi promovării unui spaţiu al dialogului constructiv şi al echilibrului. Considerăm totodată că situaţia actuală impune o abordare raţională şi pozitivă, în care dorinţa de a găsi cele mai bune soluţii pentru revitalizarea Cetăţii implică şi faptul că acest subiect este unul de interes cetăţenesc şi trebuie să rămână în afara sferei politicului. Suntem convinşi că la capătul procesului de restaurare a fortificaţiei Vauban, cetăţenii oraşului vor găsi motivele pentru care să fie mândri că îşi duc traiul cotidian şi îşi primesc oaspeţii de pretutindeni într-o cetate vie, iar instituţiile implicate în implementarea acestui important proiect vor descoperi satisfacţia eforturilor îndreptate în beneficiul comunităţii locale.
Conducerea Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Ştirea zilei

Ştirea zilei

Video | Un minor de 15 ani, băut și fără permis, a furat o mașină și a provocat accidentul din Sebeș, în urma căruia autoturismul a intrat într-o casă și a luat foc: Tânărul a fost transportat la spital

Bogdan Ilea

Publicat

în

Un minor de 15 ani, băut și fără permis, a furat o mașină și a provocat accidentul din Sebeș, în urma căruia autoturismul a intrat într-o casă și a luat foc: Tânărul a fost transportat la spital Un minor de doar 15 ani ar fi furat o mașină, s-ar fi urcat la volan fără permis […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

FOTO | Un gest de suflet făcut de comunitatea din Ghirbom pentru o familie greu încercată: O mamă singură cu 5 copii a primit electrocasnice, îmbrăcăminte și bani de rechizite 

Ioana Oprean

Publicat

în

Un gest de suflet făcut de comunitatea din Ghirbom pentru o familie greu încercată: O mamă singură cu 5 copii a primit electrocasnice, îmbrăcăminte și bani de rechizite Nicolaie Perța, împreună cu familia sa și oameni inimoși din comunitatea Ghirbom, s-au deplasat la începutul lunii septembrie în comuna Videle pentru a veni în sprijinul unei […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

VIDEO | Portul popular de pe Valea Vințului, o poveste cusută în alb și negru. Haine de peste un secol, păstrate din generație în generație: ,,Fiecare cămașă, pieptar, cătrință sau straiță poartă cu ea amintirea unei femei care a cusut, a țesut și a muncit pentru familia ei”

Ioana Oprean

Publicat

în

Portul popular de pe Valea Vințului, o poveste cusută în alb și negru. Haine de peste un secol, păstrate din generație în generație: ,,Fiecare cămașă, pieptar, cătrință sau straiță poartă cu ea amintirea unei femei care a cusut, a țesut și a muncit pentru familia ei” Pe Valea Vințului, în județul Alba, portul popular nu […]

Citește mai mult