Unirea de la 1 Decembrie 1918: De ce este de evitată formula de ”Marea Unire”. Explicația unui istoric albaiulian

Mai sunt doar câteva zile până la Ziua Națională a României. Ziua marelui eveniment ce marchează unirea Transilvaniei cu România, un moment de sărbătoare pentru poporul român. Un istoric albaiulian, care lucrează la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, face un inventar al erorilor şi confuziilor care vizează în mod uzual unirea Transilvaniei cu România şi ziua de 1 decembrie.

Ziua națională a României a fost, între anii 1866-1947, ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989 ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2.

Istoricul Tudor Roşu a explicat care este originea unor fraze precum ”marea unire” sau ”marea adunare naţională” şi de ce ”România 100” este, în opinia sa, o ”elcubraţie”.

Postarea istoricului Tudor Roşu: Că tot vine 1 decembrie, am întocmit un top al erorilor care se fac în privinţa Unirii Transilvaniei:

1. ”România 101” ori „România 100” de anul trecut. Ideea că România face 101 ani e o elucubraţie de repetenţi, răspândită în special prin mediatizarea de anul trecut a unor proiecte cretinuţe ce au îngurgitat mulţi bani. Existenţa României se măsoară de la Cuza.

2. Unirea de la Alba Iulia e o decizie exclusiv a ardelenilor. Românii din România n-au nici o treabă la Alba Iulia, la 1 decembrie, în afara câtorva invitaţi fără rol decizional. Mă mai întreabă câte cineva: „Aş putea să găsesc la dvs. la muzeu credenţionalele din Giurgiu?” Evident, nu.

3. Formula „Marea Unire” e nefericită. De evitat. Uneori îmi scapă şi mie, dar îmi mai dau peste gură. E o invenţie din comunismul târziu. Vine în pandant cu „Mica Unire” (cu referire la 1859), ceea ce sună absolut oribil.

4. „Marea Adunare Naţională” e tot o formula de evitat. Adunarea reprezentantilor naţiunii române din Transilvania, în actuala Sala Unirii, s-a numit „Adunarea Naţională”, atât.

5. Nu teritoriul actual a ceea ce numim azi Transilvania s-a dorit unit cu România. La 1918 se distingea foarte clar între Transilvania, Banat şi Părţile Ungureşti/Ţara Ungurească.

Decizia unirii au luat-o şi românii din teritoriile unde se află Bekescsaba, Becicherecul Mare şi Muncaci. Acestea au fost distribuite, după Conferinţa de Pace de la Paris, Ungariei, Iugoslaviei şi Cehoslovaciei. Nu aveau majoritate etnică românească. Asta e mai „pour les connaiseurs” , dar dă bine să ştii cine s-a unit, de fapt.

6. Decizia de unire a fost atât de rapidă, de hotărâtă şi de entuziastă pentru ca românii din Transilvania erau mega-sătui de unguri. Orice altă explicaţie auziţi, să ştiţi că e falsă.

sursa: Adevărul

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---