Undă verde pentru legea prin care evazioniștii scapă de închisoare. Declarată constituțională de către CCR

Miercuri, Curtea Constituțională a respins sesizările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Guvernului şi Avocatului Poporului referitor la legea prin care evazioniștii scapă de închisoare. Curtea Constituțională a decis că actul normativ este constituțional.

Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate (după conexarea celor trei sesizări cu același obiect formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, de Guvernul României și de Avocatul Poporului) și a constatat că sunt constituționale, în raport cu criticile formulate, dispozițiile Legii privind modificarea și completarea Legii nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale”, a transmis CCR, printr-un comunicat de presă.

În 17 decembrie, instanţa supremă a decis sesizarea CCR în legătură cu neconstituţionalitatea proiectului adoptat de Camera Deputaţilor de modificare a Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care prevede că se poate aplica o amendă în locul închisorii în cazul persoanelor acuzate de o evaziune fiscală de până la 100.000 de euro care achită integral prejudiciul. Actul normativ a fost atacat la Curtea Constituțională și de către Guvern și Avocatul Poporului.

Potrivit ICCJ, sesizarea de neconstituţionalitate vizează actul normativ în întregime și trebuie verificat dacă legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, întrucât forma adoptată de Camera Deputaţilor (Cameră decizională) modifică substanţial obiectul de reglementare şi configuraţia legii adoptate de Senat.

Totodată, sesizarea priveşte neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului unic pct. 4 (art. 10 alin. (12) din Legea nr. 241/2014) în raport cu prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, sub aspectul exigenţelor privind calitatea legii, astfel cum a fost conturat acest principiu în jurisprudenţa CCR şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, întrucât, contrar cerinţelor impuse de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, dispoziţiile textului de lege arătat nu permit stabilirea, în mod clar, precis şi previzibil, care sunt inculpaţii care beneficiază de dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 241/2015.

Reamintim că deputații au adoptat această lege în decembrie 2020, în ultima ședință de plen a fostei legislaturi. Actul normativ, inițiat de fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu – ”Mitralieră”, îi scapă de închisoare pe cei inculpați pentru evaziune fiscală dacă prejudiciul este până la 100.000 de euro și dacă îl achită integral.

Potrivit MJ, proiectul a fost avizat negativ de Guvern şi a mai fost atacat la CCR, Curtea acceptând obiecţiunile de neconstituţionalitate şi declarând proiectul neconstituţional în ansamblul său. La reexaminarea legii, ca urmare a deciziei CCR, deputaţii au adoptat unele amendamente, introducând pedeapsa amenzii, alternativ cu pedeapsa cu închisoarea, în cazul unor infracţiuni de evaziune fiscală.

Legea mai spune că dacă inculpații pentru evaziune fiscală dau și 20% în plus față de prejudiciul creat, fapta nu se mai pedepsește deloc, indiferent de cuantumul evaziunii.

Proiectul de lege prevede:

art. 10, alin. (1) În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amenda.

În cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare;

Dispozițiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaților chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin.(1) și (1 prim).

Proiectul a fost depus în 2017 pe vremea când Liviu Dragnea era șeful Camerei Deputaților și a fost declarat neconstituțional de judecătorii CCR. Parlamentul a adoptat proiectul în 2018, cu voturile PSD, ALDE și UDMR dar legea a fost atacată atunci la Curtea Constituțională de PNL, USR și PMP.

Cum a încercat să justifice deputatul „Mitralieră” – care nu a mai prins loc în viitorul Parlament – necesitatea acestui proiect:

„Dacă inculpatul acoperă în totalitate prejudiciul și nu mai execută pedeapsa efectivă cu închisoarea, statul va avea de câștigat de două ori: va recupera prejudiciul creat integral, într-un timp relativ scurt, și nu va mai efectua cheltuieli cu detenția condamnatului”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI