Turism şi adrenalină în Munţii Apuseni: Reamenajarea turistică a Peșterii Ghețarul de la Scărișoara începe la toamnă

Reamenajarea turistică a Peșterii Ghețarul de la Scărișoara începe la toamnă

Peștera Ghețarul de la Scărișoara, situată pe raza administrativ-teritorială a comunei Gîrda de Sus, trece și prin această vară fără lucrări de reamenajare. Peștera se află pe teritoriul administrativ al comunei Gîrda de Sus şi are suprafaţa totală de 56.514 mp, fiind cuprins în patrimoniul Parcul Național Apuseni. Gheţarul de la Scărişoara este o Rezervaţie Speologică cu zone de protecţie diferite: clasa de importanţă A (pentru cele două rezervaţii ştiinţifice şi pentru ”Biserică”) şi clasa de importanţă B (pentru sectorul turistic-zona avenului şi ”Sala Mare”. Scările de acces spre interior sunt, așa după cum ne-am obișnuit, o grea încercare, o provocare plină de adrenalină pentru turiștii care se încumetă totuși să pătrundă misterele celui mai mare ghețar subteran din Europa.

La începutul acestui an, primarul comunei Gîrda de Sus, Marin Vîrciu, spunea că în 2017 vor demara lucrările de reamenajare a accesului în Peştera ”Gheţarul de la Scărişoara” și va fi împrejmuit avenul, pe baza unui proiect de specialitate deja elaborat. Investiția urma să fie realizată cu fonduri de la bugetul local dar și cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Alba.

Gheţarul de la Scărişoara este format dintr-o încăpere unică cu o suprafaţă totală de circa 700 mp. În mijlocul acestei încăperi se află un bloc de gheaţă de circa 80.000 mc a cărui grosime variază între 16 şi 34 de metri şi a cărui faţă superioară formează podeaua Sălii Mari. Accesul în Peştera Gheţarul de la Scărişoara se face printr-un aven cu un diametru de 60 m care se deschide în pădurea din marginea platoului.

”Proiectul este conceput pentru lucrări în două loturi. Chiar zona cu probleme, vreo 20 și ceva de metri, urmează să o facem noi, administrația locală Gîrda de Sus. Dar, durează obținerea avizelor, de pe la Comisia Monumentelor Naturii etc. Acum suntem în procedura de achiziție a lucrării ce trebuie să o executăm noi. Cel târziu în august încep lucrările. Ne putem apuca de lucru deoarece traseul vine deviat în zona de acces, pe altă parte, pe undeva prin stânga. Spre sfârșitul lunii august turiștii se mai răresc și ne-am putea apuca de lucru. Cei de la Consiliul Județean Alba au alte proceduri, mai îndelungate și ne-am zis că ar trebui să facem noi urgența”, a declarat pentru ziarul Unirea primarul Marin Vîrciu.

În trecut, amenajarea traseului de acces pentru turişti pe porţiunea avenului a fost realizată din structuri metalice – scări şi pasarele cu lăţimea de 1 m – ancorate în pereţii avenului, adânc de 48 de metri.
În prezent, accesul în Peştera Gheţarul de la Scărişoara este controlat în sectorul turistic şi restricţionat în restul peşterii (nu se intră fără avizul Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Apuseni şi cel al Comisiei Monumentelor Naturii). Există două tronsoane diferenţiate pe sectorul turistic: avenul de intrare ce reprezintă sectorul de acces de la suprafaţă până la intrarea în Sala Mare, realizat dintr-o succesiune de rampe de scară și ”Sala Mare” ce cuprinde circuitul turistic amenajat pentru vizitarea gheţarului.

Accesul dinspre satul Gheţari înspre Peştera Gheţarul de la Scărişoara se face pe un drum de pământ. Pe parcursul anilor au existat numeroase preocupări care au vizat pregătirea unui traseu turistic cât mai adecvat pentru accesul în peşteră. În prima fază, scările din lemn, pe care se cobora în aven, au fost înlocuite cu unele confecţionate integral din metal. Poarta din zona mediană a avenului a fost înlăturată şi montată pe marginea superioară. Pasarela din ”Sala Mare”, care era spijinită pe picioare metalice, a fost înlocuită cu una realizată integral din lemn. Scările care asigurau accesul în „Biserică” au fost parţial înlăturate în anul 2005 pentru a preveni accidentele cauzate de ruperea, primăvara, a uriaşelor stalagmite de gheaţă. O acţiune importantă desfăşurată în anul 2002 a constat în electrificarea rudimentară a Sălii Mari prin montarea a trei reflectoare.

În prezent, avenele sunt doar parţial împrejuite, iar în zona intrării există un dispozitiv de control al accesului cu turnichet. Traseul de acces este sinuos cu diferenţe de nivel variabile. Acesta a fost realizat din scări de metal ancorate în pereţii avenului. Ultima rampă de scară metalică ajunge la cota inferioară a avenului, iar de aici traseul se continuă pe o structură realizată din lemn – câteva trepte şi pasarele. Acum, traseul de acces în peşteră este într-o stare de deteriorare pronunţată.

Traseul de vizitare a peşterii va fi împărţit în două tronsoane: primul tronson este cel din zona avenului iar al doilea este cel amenajat pe suprafaţa gheţarului. Primul tronson păstrează în foarte mare măsură traiectoria şi configuraţia traseului existent, excepţie făcând ultimii aproximativ 30 m din acest tronson. În această zonă, problemele apărute la calea de acces au fost cauzate în principal de variaţiile mari ale cotei zăpezii şi a gheţii de pe fundul avenului. Pentru rezolvarea acestei probleme, se intenționează suspendarea traseului de acces pe peretele nordic al portalului, începând de la treapta aflată la cota 1145,59. De la această cotă coborârea se va face pe o succesiune de trei rampe de scară suspendate pe peretele avenului, care vor asigura accesul turiştilor la nivelul traseului amenajat din Sala Mare (cota 1130 m). Ultimul segment al tronsonului îl constituie o rampă cu înclinaţie de 10 % ce se racordează la pasarela montată pe suprafaţa gheţarului în ”Sala Mare”.

Singura porţiune unde a fost nevoie de reconfigurarea integrală a traseului este partea inferioară a avenului, ultimii aproximativ 30 de metri din primul tronson. În această zonă, rampele de scară au fost suspendate pe peretele avenului. După amenajare, turiştii vor avea acces în interiorul peşterii doar însoţiţi de un ghid.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI