TURISM 2025 | România pe ultimul loc în Europa la numărul de turiști străini. Piața turistică internațională din țara noastră pe cale de dispariție

TURISM 2025 | România pe ultimul loc în Europa la numărul de turiști străini. Piața turistică internațională din țara noastră pe cale de dispariție

România a fost surclasată pe piața turistică internațională de toate țările europene, inclusiv Albania și Bulgaria, privind numărul de turiști străini care ne-au vizitat. Există riscul ca  cei care încă mai vizitează țara noastră să dispară definitiv.

Preşedintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea, spune că România este pe ultimul loc în Europa la numărul de turişti străini, în timp ce Albania a fost vizitată de 11 milioane de turişti anul trecut, iar Bulgaria de 13 milioane. În context, acesta a subliniat că România va dispărea definitiv de pe piaţa turistică internaţională dacă ministrul de resort decide să renunţe la târguri.

Citește și: FOTO | Alba Iulia, prezentă la Târgul Internațional de Turism TRAVEL+ 2025: Evenimentele anului 2025 din Cetatea Alba Carolina, promovate de un centurion roman cât se poate de „real”

România de 4 ori mai puțini turiști străini față de Albania

„Astăzi, România este pe ultimul loc în Europa la numărul de turişti străini – 2,5 milioane în 2024, în timp ce Albania a avut 11 milioane, iar Bulgaria 13 milioane! Dacă domnul Miruţă renunţă la aceste târguri, România va dispărea definitiv de pe piaţa turistică internaţională! Iar bugetul de două milioane de euro? Este ridicol! Este un buget de firmă, nu de ţară! Este suficient pentru promovarea într-o singură piaţă, nu în 195 de ţări, din care cel puţin 7 sunt absolut prioritare! Am desfiinţat birourile externe de promovare. Dacă tăiem şi târgurile, mai bine închidem turismul de incoming! O fi şi asta o soluţie Ce ne mai trebuie turişti străini? Să ne plimbăm banii în familie!”, a afirmat Burcea, în comunicat.

„Din păcate, turismul românesc a fost distrus de toate guvernele, dar acesta parcă face un efort special să-l îngroape”

Burcea a amintit că ţara noastră nu are o Autoritate Naţională pentru Turism, nu are un secretar de stat de specialitate şi că au fost închise birourile externe de turism.

Potrivit asociaţiei, târgurile de turism reprezintă doar o parte a unui mix necesar de marketing turistic. Astfel, România are nevoie de infotripuri cu tur-operatori străini, care să cunoască ţara şi să o promoveze; burse de turism şi evenimente organizate în colaborare cu ambasadele în pieţele ţintă; promovare digitală şi campanii în mass-media internaţională; participare la principalele târguri internaţionale, care este esenţială şi obligatorie pentru promovarea României ca destinaţie turistică.

Pe lângă acestea, România ar trebui să organizeze propriul târg internaţional de incoming, business-to-business, unde să invite agenţi de turism, tur-operatori, specialişti şi jurnalişti din întreaga lume în calitate de hosted buyers.

De asemenea, caravanele turistice, workshopurile şi conferinţele de presă în ţările ţintă sunt modalităţi eficiente de a atrage parteneri şi clienţi noi, susţine ANAT.

În plus, invitaţiile adresate jurnaliştilor, bloggerilor şi influencerilor relevanţi pot creşte exponenţial vizibilitatea turismului românesc pe pieţele externe.

„Guvernul vrea să facă economii şi se întreabă de eficienţă. Înţelegem asta. Dar nu te apuci să tai ceva înainte de a pune ceva mai bun în loc! I-am recomanda domnului ministru Radu Miruţă să meargă anul acesta la câteva târguri de turism, împreună cu noi, specialiştii din industrie, să vadă cu ochii lui cine participă, cum se face promovarea şi cât investesc alte ţări. Şi eu am mers ani de zile la zeci de târguri internaţionale până când am învăţat. Participarea la târguri nu este opţională. Este ca un ‘˜factor de igienă’ – nu e neapărat un plus că mergi, dar e catastrofal dacă nu mergi. Nici Republica Moldova nu lipseşte vreodată de la un târg important! Dacă România renunţă la târguri, va fi ştearsă definitiv din conştiinţa pieţelor internaţionale. Şi aşa avem puţini turişti străini dar şi aceia vin datorită eforturilor de promovare făcute în trecut!”, a declarat, la rândul său, Adrian Voican, vicepreşedinte ANAT şi coordonator al Comisiei de Incoming.

Potrivit ANAT, România are nevoie de o actualizare a strategiei de brand de ţară

„Logo-ul cu <<frunza>> nu este greşit, dar poziţionarea, mesajele şi pieţele ţintă trebuie urgent adaptate la realitatea actuală. România are nevoie de un buget anual de minimum 30 de milioane de euro pentru promovare, cercetare de piaţă, angajarea de specialişti şi branding naţional. Numai aşa putem atinge ţinta de zece milioane de turişti străini anual, cu un aport de miliarde de euro în plus la PIB. Turismul este un sector strategic şi de imagine, care atrage nu doar turişti, ci şi investitori”, se mai precizează în comunicatul ANAT.

În consecinţă, ANAT reaminteşte Guvernului că turismul de incoming reprezintă o formă de export. „Exact de ce are nevoie România. Să atragă bani în ţară”.

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă, a declarat săptămâna trecută, într-un interviu pentru AGERPRES, că participarea la târgurile de turism nu este doar pentru poze ci trebuie să-şi dovedească eficienţa.

„Asta am cerut când am venit în minister. Dacă se dovedeşte că este eficient, în continuare investesc în ceea ce este eficient. Câţi turişti au fost din ţările astea în 2021? Atât! Mi s-a dat lista? Păi nu vreau doar atât. Mai adaugă o coloană. Câte târguri au fost în ţările astea în anul 2021? Atâtea. Câţi au venit în 2022? Dacă nu văd nicio creştere, îmi pot pune întrebarea că nu se prea întâmplă pe acolo lucruri. Participarea la târgurile de turism nu e doar să te duci să-ţi faci o poză. Statul român plăteşte acolo standul, dreptul de a fi prezent în cadrul târgului. Plăteşte deplasare, o noapte de cazare. E bine să interacţionezi. Dar, acolo, pregăteşti din timp, faci întâlniri unu la unu cu diverse agenţii, cu diverse entităţi care pot să-ţi aducă ceva. Eu nu ştiu dacă se întâmplă sau nu se întâmplă asta. Vreau să văd. Simt că nu se prea întâmplă”, a precizat Miruţă.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI