Rămâi conectat

Actualitate

Trei tineri din Alba s-au ales cu dosare penale după ce au condus mopede fără permis şi sub influenţa alcoolului

Dragoş Suciu

Publicat

în

permisTrei bărbaţi din judeţul Alba domiciliaţi în Sântimbru, Teiuş şi Zlatna au fost prinşi de poliţişti sâmbătă şi duminică în timp ce conduceau mopede fără permis şi sub influenţa alcoolului. Faptele celor trei sunt pedepsite de legea penală sub aspectul comiterii infracțiunilor de ,,conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere” şi ,,conducerea unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană  având în sânge o îmbibaţie alcoolică peste limita legală”. Cei trei s-au ales cu dosar penal.

Duminică, 23 iunie, ora 11.45, poliţişti din cadrul Poliţiei Locale Alba Iulia l-au identificat pe M.V.A.  de 24 de ani, domiciliat în comuna Sântimbru, judeţul Alba în timp ce conducea pe strada Arnszberg din Alba Iulia un moped înregistrat pe comuna Sântimbru. În urma verificărilor efectuate cu ajutorul poliţiştilor din cadrul.

Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba s-a constatat că tânărul nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cazul a fost preluat de poliţiştii rutieri din cadrul Poliţiei municipiului Alba Iulia care în cadrul verificărilor au procedat şi la testarea tânărului cu aparatul etilotest marca Drager, care a  indicat valoarea de 0,44 mg/l alcool pur în aer expirat

Sâmbătă, 22 iunie, în jurul orei 21.15, polițiști rutieri din cadrul Politiei Orașului Teiuș, aflaţi în executarea serviciului de supraveghere şi control al traficului rutier, au procedat la oprirea pentru control a unui moped condus pe strada Horea din oraşul Teiuș, de către E.I.  de 33 de ani, domiciliat în comuna Stremţ, judeţul Alba.

În cadrul verificărilor efectuate şi a interogării bazelor de date ale poliţiei s-a constatat că E.I. nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

Fiind testat cu aparatul etilotest marca DRAGER acesta a rezultat o valoare de 1,13 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care E.I. a fost însoţit la Spitalul municipal Aiud, unde i-au fost recoltate două probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Sâmbătă, 22 iunie, ora 18.00, patrula mixtă formată dintr-un agent de poliţie rutieră din cadrul Poliţiei oraşului Zlatna şi un  poliţist local, aflată în executarea serviciului de patrulare şi menţinere a ordinii şi siguranţei publice, au oprit pentru control un moped condus pe strada Calea Moţilor din Zlatna, de Ionică M. (36 ani) din Zlatna, judeţul Alba.

În urma verificărilor efectuate în bazele de date poliţiştii au stabilit că Ionică M. nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule. Fiind testat cu aparatul etilotest marca DRAGER acesta a rezultat o valoare de 0.80 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care acesta a fost însoţit la Spitalul Judeţean Alba, unde i-au fost recoltate două probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Numărul imobilelor vândute în România, în scădere. Alba, printre județele cu cele mai puține vânzări, în luna octombrie

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Numărul imobilelor vândute în România, în scădere. Alba, printre județele cu cele mai puține vânzări, în luna octombrie

La nivel național, în luna octombrie a anului 2022, au fost vândute 59.927 de imobile, cu 2.127 mai puține comparativ cu luna septembrie. Județul Alba se află printre județele cu cele mai puține imobile vândute.

Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna octombrie este cu 926 mai mic faţă de perioada similară a anului 2021, informează Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în octombrie 2022, în Bucureşti – 13.315, Ilfov – 3.687 şi Braşov – 3.126. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Olt – 136, Călăraşi – 269 şi Alba – 294.

Numărul ipotecilor, la nivel naţional, în octombrie 2022, a fost de 22.267, cu 2.739 mai mic faţă de octombrie 2021. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate în Bucureşti – 5.937, Timiş – 1.754 şi – Ilfov – 1.652. La polul opus se află judeţele Sălaj – 37, Covasna – 50 şi Gorj – 61.

Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a zecea lună a anului 2022 sunt Dolj – 1.053, Buzău – 866 şi Galaţi – 723.\

Sursa: zf.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Bani pentru autoritățile locale, pentru obținerea independenței energetice: Apel de proiecte de 250 de milioane de euro de la Guvern

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Bani pentru autoritățile locale, pentru obținerea independenței energetice: Apel de proiecte de 250 de milioane de euro de la Guvern

În cursul zilei de marți, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene dă startul unui apel de proiecte în valoare de 250 de milioane de euro, destinat autorităților publice locale, pentru investiții în echipamente și utilaje care să vizeze obținerea independenței energetice.

În total, autorităţile locale vor avea la dispoziţie 500 de milioane de euro pentru sprijinirea investiţiilor în capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile, atât pentru consum propriu cât şi pentru comercializare, spune instituţia.

Elit - Gustul Desăvârșit

Potrivit MIPE, ”având în vedere efectele crizei din Ucraina, care au condus la creşterea preţului la materialele de construcţii în medie cu peste 60%, în timp ce preţul la utilităţile publice (energie, gaze naturale, combustibil) a crescut în medie cu peste 40%, Ministerul Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare, implementează în această perioadă măsuri în valoare totală de 1 miliard de euro, pentru sprijinirea mediului de afaceri şi a autorităţilor locale”.

500 de milioane de euro sunt alocate pentru eficienţa energetică a autorităţilor publice locale, care sunt nevoite să suporte din bugetele locale fondurile necesare pentru cheltuielile de funcţionare ale serviciilor publice din educaţie şi din sănătate.

”Producerea de energie verde trebuie să devină o prioritate de îndată pentru autorităţile locale, atât pentru consum propriu, cât şi pentru comercializare, mai ales în condiţiile creşterii însemnate a preţurilor la utilităţi din ultima vreme. Este o schemă de finanţare prin care încurajăm autorităţile locale să adopte măsuri de producere a energiei verzi, destinată serviciilor publice cum sunt spitale, şcoli, iluminat public şi alimentarea cu energie termică a populaţiei”, a transmis ministrul Marcel Boloş.

Pentru a evita eventualele deficite bugetare la nivel local care ar pune în dificultate asigurarea serviciilor publice de bază către populaţie, autorităţile publice locale sunt nevoite să identifice atât soluţii pentru a reduce consumul de energie şi odată cu aceasta şi emisiile de gaze cu efect de seră (GES), cât şi surse noi, mai avantajoase, de obţinere a energiei din surse regenerabile, prin intermediul cărora pot gestiona şi suporta cheltuielile de funcţionare ale serviciilor publice destinate populaţiei, precizează ministerul.

Scopul măsurilor este să contribuie la un nivel mai ridicat de independenţă energetică a autorităţilor publice locale, prin obţinerea de energie din surse regenerabile (geotermală, solară, eoliană şi altele de asemenea natură).

250 de milioane de euro pentru sprijinirea investiţiilor în capacităţi de producere energie din surse regenerabile de energie, pentru consum propriu

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare, dă startul, în data de 08 noiembrie 2022, ora 10.00, apelului de proiecte dedicat autorităţilor administraţiei publice locale – Măsuri pentru sprijinirea investiţiilor în capacităţi de producere energie din surse regenerabile pentru consum propriu la nivelul autorităţilor publice locale.

Apelul se aplică pentru proiectele care propun ca acţiuni investiţii în echipamente, utilaje, dotări specifice necesare pentru obţinerea de energie din surse regenerabile (cu excepţia biomasei), destinată consumului propriu. În categoria surselor de energie regenerabile se încadrează utilizarea următoarelor surse: eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală şi energia oceanelor, energie hidraulică, gaz de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, şi gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz.

Se vor finanţa următoarele tipuri de proiecte: realizarea capacităţilor de producere energie electrică şi / sau termică în cogenerare din surse de energie regenerabilă cu excepţia biomasei pentru consum propriu; realizarea capacităţilor de producere energie electrică sau termică din surse de energie regenerabilă, cu excepţia biomasei, pentru consum propriu.

În cazul proiectelor propuse, categoriile de investiţii sunt: investiţii în echipamente, utilaje, dotări specifice necesare pentru obţinerea de energie din surse regenerabile destinată consumului propriu de energie al autorităţilor publice locale. În categoria utilizării surselor de energie regenerabile se încadrează panourile fotovoltaice, utilizarea apei geotermale, utilizarea energiei eoliene în zonele unde există potenţial de utilizare a energiei vântului, precum şi alte surse de energie regenerabile definite conform art. 2 din Legea nr. 220/2008, cu modificările şi completările ulterioare şi investiţii în realizarea de unităţi de cogenerare, trigenerare noi destinate obţinerii de energie din surse regenerabile pentru consumul propriu al autorităţilor publice locale. Bugetul alocat apelului de proiecte este de 250 de milioane de euro.

Pentru proiectele vizând realizarea capacităţilor de producţie a energiei electrice şi/sau termice din surse regenerabile de energie cu excepţia biomasei pentru consum propriu grantul se acordă în lei sub forma rambursării cheltuielilor efectuate şi va fi de minim 500.000 euro şi nu poate depăşi 5.000.000 euro echivalent în lei la cursul Inforeuro din luna anterioară depunerii cererii de finanţare/ proiect de investiţii. Apelul este deschis din 8 noiembrie ora 10.00, până la 16 noiembrie ora 17.00. Cererile de finanţare se vor depune prin aplicaţia electronică IMM Recover, cu toate anexele solicitate prin ghid solicitantului.

250 de milioane de euro sprijinirea investiţiilor în capacităţi de producere energie din surse regenerabile de energie, pentru comercializare

De asemenea, un alt apel ce urmează să fie lansat în următoarea perioadă vizează sprijinirea autorităţilor publice locale pentru producerea energiei regenerabile în vederea comercializării.

Apelul se aplică pentru proiectele care propun ca acţiuni investiţii în echipamente, utilaje dotări specifice necesare pentru obţinerea de energie din surse regenerabile (cu excepţia biomasei), destinată comercializării. În categoria surselor de energie regenerabile se încadrează utilizarea urmatoarelor surse: eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală şi energia oceanelor, energie hidraulică, gaz de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, şi gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz.

Se vor finanţa următoarele tipuri de proiecte: Realizarea capacităţilor de producere energie electrică şi / sau termică din surse regenerabile de energie, cu excepţia biomasei, pentru comercializare;

Pentru aceste investiţii sunt eligibile următoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli privind dotări pentru obţinerea de energie din surse regenerabile; cheltuieli privind realizarea, achiziţionarea, modernizarea de capacităţi de producţie noi sau existente la momentul depunerii cererii pentru finanţare, pentru obţinerea de energie din surse regenerabile; cheltuielile de preluare, conectare a energiei în sistemul energetic naţional. Bugetul alocat apelului de proiecte este de 250 de milioane de euro.

Pentru proiectele vizând realizarea capacităţilor de producţie a energiei electrice şi/sau termice din surse regenerabile de energie cu excepţia biomasei pentru comercializare se acordă în lei sub forma rambursării cheltuielilor efectuate şi va fi de minimum 5.000.000 euro şi nu poate depăşi 15.000.000 euro echivalent în lei la cursul Inforeuro din luna anterioară depunerii cererii de finanţare/ proiect de investiţii, mai precizează MIPE.

Separat, în această perioadă MIPE are deschise apeluri de proiecte pentru eficienţa energetică a mediului de afaceri în valoare de 500 de milioane de euro, astfel că cei interesaţi încă au timp să depună dosare.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

A început distribuția pachetelor cu alimente de 25 de kilograme pentru persoane vulnerabile: Ce produse conțin și cine le primește

Ziarul Unirea

Publicat

în

A început distribuția pachetelor cu alimente de 25 de kilograme pentru persoane vulnerabile, oferite din fonduri europene. Ce produse conțin și cine le primește

Aceasta este transa a cincea de pachete cu alimente, iar fiecare pachet conține 12 tipuri diferite de produse, a anunţat miercuri ministrul Marcel Boloş.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Începând de astăzi, facem distribuţia celor 1.188.000 de pachete de alimente pe care le avem pregătite pentru persoanele şi familiile care se află în situaţii de dificultate.

Discutăm despre acele persoane şi familii care au venitul minim pe membru de familie sub venitul minim social garantat în plată, de cei care beneficiază de alocaţia pentru sprijin de familie, de persoanele care se află în situaţii de criză, sunt singure, sunt considerate vulnerabile din punctul de vedere al regulamentului Comisiei Europene, fiind tranşa a cincea care are acest pachet de alimente.

Pachetul de alimente are 25 de kilograme, sunt în pachet cuprinse de la 5 kg de făină, până la 4 kg de făină de mălai, 4 litri de ulei, 4 kilograme de orez, conserve de carne de porc, vită, pateu, gem, inclusiv compoturi sunt în cadrul acestor pachete.
Boloş: „Dacă am cumpăra aceste pachete de la raft, ar costa 260 de lei”

Valoarea pe care o avem pentru un pachet şi pe care am achitat-o este cu preţul ajustat de 190 de lei. Dacă aceste alimente ar trebui cumpărate de la raft astăzi, ar trebui să plătească 260 de lei, deci iată ce înseamnă o achiziţie de alimente în regim centralizat.

Am realizat această economie de cheltuială, dar şi sprijinul pentru industria alimentară pentru că tot ce aţi văzut aici, marea majoritate, cu excepţia orezului, sunt produse româneşti.

Dacă ar fi să luăm în calcul impactul celor şase tranşe pe care le asigurăm, de pachete alimentare, discutăm de 32.000 de tone de făină, 28.000 de tone de făină de mălai, 28 de milioane de borcane de compot, deci una peste alta, pentru industria alimentară din România este un ajutor deosebit.

Valoarea unei tranşe este de aproximativ 220 de milioane de lei şi avem această finanţare asigurată din Programul Operaţional Sprijin pentru Persoane Defavorizate.

În România avem 1.188.000 de cazuri, deci oameni care sunt în pragul de extremă sărăcie şi pentru care criza i-a afectat nu numai din punctul de vedere al preţului la utilităţi şi la bunurile de consum, iar pentru ei acest pachet de alimente este binevenit, întrucât le compensează o parte din cheltuielile pe care le au pentru traiul zilnic”, a anunţat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

Sursa: antena3.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea