Trei din zece gospodării din România se află în situația de sărăcie energetică. Peste 10% din venituri merg spre plata facturilor la energie

Trei din zece gospodării din România se află în situația de sărăcie energetică. Peste 10% din venituri merg spre plata facturilor la energie

În contextul pandemiei, fenomenul sărăciei energetice în România s-a agravat și s-a ajuns în situația în care trei din zece gospodării, adică 33.3%, se află în sărăcie energetică, arată o analiză a Observatorului Român al Sărăciei Energetice.

 

O treime dintre români se află în situaţia de sărăcie energetică. Aceşti consumatori au ajuns în sărăcie energetică după ce au cheltuit peste 10% din venituri doar pentru plata facturilor la energie, în 2020, conform celor mai recente date statistice oficiale disponibile, procent în creştere faţă de anul precedent (27,4%). Totodată, aproape două din zece gospodării (19%) suferă de ceea ce se numeşte „sărăcie energetică ascunsă”, reducându-şi mult consumul din cauza veniturilor mici, faţă de 16% în anul anterior.

În contextul suprapunerii crizei energetice peste cea pandemică, este de aşteptat ca aceste procente să crească, de aceea e nevoie de măsuri nu doar pentru atenuarea efectelor, prin ajutoare sociale, ci care să contribuie, pe termen mediu şi lung, la tratarea cauzelor, atrag atenţia experţii ORSE, citaţi de Agerpres.

Analiza privind evoluţia sărăciei energetice a fost efectuată pe baza datelor cuprinse în Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) 2020, realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS). În absenţa unor date pentru 2021 sau 2022, încă nu poate fi estimat impactul pe care îl au creşterile preţurilor la energie din sezonul rece 2021-2022, dar nici efectul cumulat al măsurilor de plafonare şi compensare a facturilor. De asemenea, nu poate fi cuantificat încă impactul războiului din Ucraina, care va deveni vizibil mai ales în sezonul rece 2022-2023.

„Datele statistice ne arată clar că tot mai mulţi dintre concetăţeni se confruntă cu sărăcia energetică, adică nu îşi permit să menţină temperaturi confortabile în locuinţe, ori sunt nevoiţi să renunţe la alte nevoi de bază, precum hrană, îmbrăcăminte sau medicamente, pentru a-şi plăti facturile la energie. Cred că fiecare dintre noi cunoaşte probabil pe cineva care se confruntă cu această situaţie nefericită, printre rudele noastre, prieteni, vecinii de la bloc sau consătenii noştri. Cu toţii suntem parte din aceeaşi societate, aşa că aceşti consumatori trebuie sprijiniţi prin politici ţintite, astfel încât să aibă acces la energie conform necesităţilor, un drept care ţine de demnitatea umană până la urmă”, a declarat Anca Sinea, vicepreşedinte al Asociaţiei Centrul pentru Studiul Democraţiei şi coordonatorul ORSE.

Rădăcinile sărăciei energetice se află în principal în veniturile mici şi eficienţa energetică slabă a clădirilor, dar şi în lipsa accesului diversificat la resurse accesibile (în special în mediul rural, puternic dependent de lemn), aşadar îmbunătăţirea eficienţei energetice la nivelul gospodăriilor şi utilizarea sporită a energiei regenerabile prin instrumente ţintite sunt principalele măsuri care pot contribui, pe termen mediu şi lung, la atenuarea sărăciei energetice în România.

Experţii organizaţiei arată că este nevoie de renovarea clădirilor atât în mediul urban, cât şi în cel rural. Sărăcia energetică are cauze şi manifestări diferite în mediul urban faţă de cel rural, iar aceste particularităţi trebuie avute în vedere în contextul programelor de reabilitare termică.

Sursa: romaniatv.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---