Tăierea capului SfÂntului Ioan Botezătorul

Tăierea capului Sfântului Ion Botezătorul

De la origini pân\ la noi, pe b\trâna scoar]\ a p\mântului s-au perindat ilustre figuri de oameni al c\ror contur cu greu a putut fi definit în culori adecvate [i la dimensiuni reale. Astfel de oameni sunt rari ca floarea de col] de pe crestele Carpa]ilor, care, pretimpuriu str\punge cu trupul s\u firav pojghi]a înc\ înghe]at\ a z\pezii, prevestind apropiata sosire a prim\verii, simbolizând biruin]a vie]ii asupra mor]ii [i dând t\rie cuvântului paulin care spune „când sunt slab atunci sunt tare”.

Citește și:  30 august: Sfântul Alexandru, ”protectorul omenirii”. Ce se spune despre persoanele care poartă numele de Alexandru și Alexandra

Numele lor sunt obi[nuite dar faptele sunt deosebite. În condi]ii de s\r\cie mai presus de orice închipuire au atins performan]e spirituale cu greu accesibile omului din lume. Din nimicul pe care-l oferea pustia au s\turat [i au îndestulat cu pâinea vie]ii [i cu apa cea vie mii [i mii de oameni înseta]i [i înfometa]i de hran\ spiritual\. Ei nu puteau respira în condi]ii de confort [i bun\stare, ci doar în simplitatea [i s\r\cia de[ertului. Astfel de oameni, amesteca]i cu pleava [i neghina veacului murdar se pare c\ nu-[i g\seau rostul [i locul. Liderul nedetronabil al unor astfel de performan]e este Sfântul Ioan Botez\torul, despre care, însu[i Fiul lui Dumnezeu depune m\rturie: „Adev\r zic vou\: nu s-a ridicat între cei n\scu]i din femei unul mai mare decât Ioan Botez\torul” (Matei. XI, 11).

Dimensiunile spiritual morale ale lui Ioan vor fi marcate [i de îngerul Gavriil, care, într-un dialog cu Zaharia, tat\l proorocului, îi spune acestuia: „Bucurie [i veselie vei avea [i de na[terea lui se vor bucura mul]i. C\ci va fi mare înaintea Domnului; nu va bea vin, nici sicher\ [i înc\ din pântecele mamei sale se va umplea de duhul sfânt. {i pe mul]i dintre fiii lui Israel îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor” (Luca. I, 14-16).

Chiar dac\ Mântuitorul [i îngerul Gavriil au rostit cuvinte atât de m\gulitoare la adresa lui Ioan, el se socotea doar „glasul celui ce strig\ în pustie” (Matei. III, 13), [i se cutremura din toat\ fiin]a când la Iordan a ridicat mâna deasupra cre[tetului lui Iisus ca s\-l boteze. Fa]\ de p\cat îns\ [i fa]\ de p\c\to[i, glasul proorocului devenea aspru [i dojenitor: „Pui de vipere – le zicea mul]imilor care veneau s\-[i m\rturiseasc\ p\catele – cine va ar\tat s\ fugi]i de mânia ce va s\ vie? Face]i dar roade vrednice de poc\in]\… Acum securea st\ la r\d\cina pomilor; deci orice pom care nu face road\ bun\ se taie [i se arunc\ în foc” (Luca. III, 7-9).

Toate clasele sociale ascultau cu capul plecat mustrarea lui Ioan fiindc\ to]i se reg\seau în ea [i chiar Irod se l\sa sensibilizat ascultându-i cu interes cuvântul. Numai mintea Irodiadei nu contenea s\ urzeasc\ intrigi criminale împotriva sfântului, întrucât acesta înfiera cu toat\ vehemen]a leg\tura nelegiuit\, existent\ între cei doi cumna]i de top din fruntea regatului. Ziua de na[tere a lui Irod a fost prilej nimerit pentru Irodiada s\-l îmbete pe rege, iar apoi s\ ob]in\ pe tipsie capul lui Ioan, care în mod repetat îi cl\tina scaunul [i-i periclita [ederea de-a dreapta sl\b\nogului despot.

Citește și: Nume care se sărbătoresc de Sfântul Ion Botezătorul în 7 ianuarie

În scurta sa via]\ Sfântul Ioan s-a f\cut dreptarul multor inimi. Chiar dac\ a fost retezat de sabia uciga[\, predica sa din pustiu cheam\ mereu genera]ii de pelerini s\-[i cl\teasc\ sufletul în albia legendarului Iordan. Moartea martiric\ de care s-a împ\rt\[it este ipostaza cea mai râvnit\ de c\tre un slujitor angajat din ceasul întâi în via Domnului. Numai jertfindu-[i ultima suflare [i ultima pic\tur\ de sânge pe altarul slujirii depline, Sfântul Ioan se putea încununa cu medalia de aur într-un clasament al celor mai puternici eroi ai cre[tinismului [i î[i putea motiva epitetul unic de „cel mai mare b\rbat n\scut din femeie”.

Preot Petru PINCA, Blaj

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---