Taxe de salubritate mai mari de la 1 ianuarie. Intră în vigoare taxa pentru depunerea deşeurilor la groapa de gunoi

Românii ar putea plăti taxe de salubritate mai mari anul viitor, în condiţiile în care la 1 ianuarie 2017 intră în vigoare o taxă pentru depunerea deşeurilor la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă, care se va majora la 120 de lei pe tonă în 2018. Unele administraţii locale din ţară, care deţin depozite de deşeuri şi urmează să plătească taxa majorată, au început deja să transfere povara taxei către contribuabili.

Potrivit Legii 384/2013 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă(OUG) 31/2013 pentru modificarea şi completarea OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu, de la 1 ianuarie 2017 va intra în vigoare taxa pentru depozitarea deşeurilor la groapa de gunoi, în valoare de 80 de lei/tonă, care mai degrabă este o penalitate prin care se urmăreşte reducerea deşeurilor depozitate.

Potrivit experţilor din piaţă, această taxa trebuia introdusă în urmă cu cinci ani, iar 2017 este ultimul an până la care UE mai permite României să prelungească termenul.

Citește și: De la 1 ianuarie 2017, taxe tăiate și salarii mai mari în principal pentru bugetari. Salariile uriașe de peste 15.000 de lei se vor mări cu încă 400 de lei

Însă analiştii sunt sceptici în ceea ce priveşte implementarea acestei măsuri.

“Suntem în situaţia în care statul român a implementat un sistem de management integrat al deşeurilor, care pentru o perioadă de timp nu poate fi modificat prin măsuri care să conducă la reducerea depozitării deşeurilor, iar pe de altă parte tot statul roman impune o taxă a cărei scop este de a diminua cantitatea de deşeuri de la depozitare”, a explicat avocatul Cătălin Gîscan.

Specialiştii avertizează că aceste două politici nu au fost corelate astfel încât să existe instrumente care să le permită operatorilor şi autorităţilor locale diminuarea cantităţii de deşeuri depozitate, iar pe termen scurt taxa nu poate rezolva problema cantitătilor mari de deşeuri depozitate fără a fi urmată de politici eficiente de reducere a producerii deşeurilor şi încurajarea reciclării la utilizator.

Totuşi, un prim efect va fi creşterea taxelor de salubritate plătite de populaţie şi de firme în următorii ani, însă lipsa de claritate a legislaţieui ar putea genera litigii în instanţe.

“Vor apărea probleme care vor fi generate de această taxă. Acum sunt practicate tarife foarte clare, care sunt determinate în urma unor licitaţii, pe baza unor reguli foarte clar stabilite contractual, iar prin intervenţia acestei taxe, în cazul în care obligaţia plăţii acestei taxe revine administratorului, în structura tarifului intervine o modificare a costurilor care presupune proceduri de modificare a structurii tarifului respectiv, care de asemenea pot genera foarte multe dezbateri, ajungându-se până la litigii în instanţa de judecată, între operatorii de salubrizare şi administraţiile locale şi care daca se prelungesc pot să conducă efectiv la falimentul operatorilor administratori de depozite”, a spus Gîscan.

Potrivit avocatului, legea  are şi alte hibe, precum faptul că nu se stabileşte clar cine este cel care va plăti această taxă.

„Există o singură prevedere în această ordonaţă, care stabileşte că taxa respectivă este datorată de proprietarii depozitelor sau de administratorii acestora. În România proprietarii depozitelor sunt Consiliile Judeţene şi câteva sunt realizate în parteneriar public-privat. În situaţia în care tot serviciul de salubrizare este finanţat prin taxe colectate de autorităţile publice de la populaţie, atunci această taxă se va majora cu taxa de depozitare, dar în situaţia tarifelor încasate de la utilizator de către operatori de fluxul deşeurilor, va fi un pic mai dificil din cauza procedurilor de modificare a structurii tarifelor”, a precizat avocatul.

Măsura care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2017 ar putea conduce la plata unor taxe sau penalităţi împovărătoare pentru proprietarii sau administratorii depozitelor, ceea ce ar putea genera blocarea sistemului.

“O astfel de măsura trebuia să fie pregatită prin măsuri administrative la nivel central care să încurajeze proprietarul depozitului, administratorul acestuia dar şi operatorii de colectare şi utilizatorii să apeleze la tehnologii care să conducă la diminuarea cantităţii de deşeuri destinate depozitării. Dar astfel de măsuri ar conduce la o altă anomalie, respectiv intervenţia brutală a statului în fluxul economic al serviciului de salubrizare care a fost stabilit pe baze contractuale, intervenţie care aduce prejudicii mari operatorilor cu care autorităţile locale au încheiat contracte de delegare”, a completat avocatul Cătălin Gîscan.

Deja, unele primării au început să transfere taxa în seama contribuabililor. Primarul din Brăila a anunţat că de anul viitor brăilenii vor scoate din buzunar cu 46,20 lei în plus pentru taxa de salubritate.

Dacă în 2015, când a fost instituită această taxă în Brăila, cetăţenii au plătit 84 lei/persoană anual, iar în 2016 – 85,8 lei/persoană/an, de la anul taxa va creşte la 132 lei/persoană/an.

Sursa: digi24.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI