TAXA AUTO: Mașinile mai vechi de 15 ani vor fi taxate. Măsura vizează jumătate din parcul auto al României

TAXA AUTO: Mașinile mai vechi de 15 ani vor fi taxate. Măsura vizează jumătate din parcul auto al României

Mașinile mai vechi de 15 ani au fost luate în vizor de autorități. De astă dată, chiar Comisia Europeană este cea care cere măsuri ferme pentru reducerea vârstei parcului auto, care, cel mai probabil, vor fi luate până la sfârșitul acestui an.

Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Tanczos Barna, care spune că este o decizie asumată la nivelul guvernului, care nu va fi, însă, luată de ministerul pe care-l conduce, lăsând să se înțeleagă că aplicarea sa va aparține Ministerului Transporturilor, care se va ocupa de infrastructura de transport finanțată prin PNRR.

„Inclusiv Comisia Europeană ne forţează să luăm măsuri pentru reducerea vârstei parcului auto. Este o decizie asumată la nivelul Guvernului, odată cu negocierea PNRR (planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – n. r.). Comisia ne-a recomandat să găsim o soluţie pentru maşinile mai vechi de 15 ani. Este o măsura asumată de Guvern prin faptul că am mers mai departe pe această linie cu infrastructura de transport finanţată parţial prin PNRR şi o asumare de reformă în acest domeniu. Va exista pentru maşinile mai vechi de 15 ani cu siguranţă o măsură într-un timp relativ scurt. Se discută acum la nivel guvernamental cu ministerele de resort care ar fi varianta”, a spus Tanczos la TVR1, întrebat despre o posibilă viitoare taxă auto.

Ministrul spune că, cel mai probabil, taxarea mașinilor mai vechi de 15 ani se va face „în balans” cu măsuri de sprijin, pentru a stimula achiziționarea de mașini mai noi.

„Nu am discutat de taxă efectiv şi nu am discutat de dimensiunea taxei şi probabil nu va fi aplicată de Ministerul Mediului. Din punctul meu de vedere trebuie o măsură în balans, adică să avem şi un sprijin pentru cei care renunţă şi, în paralel, să avem o altă abordare pe taxe locale, de exemplu. Să vedem care va fi soluţia care va fi propusă până la urmă de Guvern. Încă o dată: este o măsură cerută şi de Comisia Europeană şi va fi implementată probabil în cel mai scurt timp”, a explicat ministrul.

Citește și : RABLA Clasic şi RABLA Plus 2021: Bugetele destinate persoanelor fizice au fost suplimentate. Ce bonificații pot fi obținute

El a spus, în context, că programul „Rabla” înregistrează o avalanșă de cereri pentru mașinile electrice, pentru care, de la sfârșitul lunii aprilie până în prezent, au fost făcute mai multe cereri decât tot anul trecut.

Singura problemă, spune ministru, este doar criza din industria auto care a blocat producția, motiv pentru care se așteaptă și câteva luni pentru o livrare.

Declarații contradictorii

În urmă cu șase luni, ministrul spunea că nu se va introduce nicio formă de taxă auto în acest an, invocând procesele pierdute de stat privind taxa de poluare.

„Nu se va introduce nicio formă de taxă auto anul acesta şi cu siguranţă nu se va introduce niciodată o taxă auto sub forma în care a existat”, a spus ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, într-o conferinţă de mediu, la Craiova, răspunzând unei întrebări pe acest subiect, citat de Agerpres.

Ministrul a precizat că taxarea poluării nu este un scop în sine pentru a aduna bani la buget, ci se face pentru descurajarea formelor de poluare, iar anul acesta România trebuie să decidă dacă va folosi taxarea ca soluţie pentru reducerea poluării.

„În Europa, în vederea reducerii poluării aerului prin intermediul mijloacelor de transport sunt 24 de state care aplică diverse forme de descurajare şi trei state membre care nu au nicio formă de taxare a poluării. Taxarea poluării nu este un scop în sine, pentru a se aduna bani la bugetul de stat, ci descurajarea formelor de poluare (…) soluţiile trebuie căutate ori la nivel local, ori la nivel naţional. Sunt zone unde nu există poluare a aerului, dar sunt şi zone unde suntem în situaţia de infringement, sunt comunităţi care pot rezolva problema pe plan local, sunt comunităţi care poate nici nu-şi dau interesul pentru rezolvarea problemei. România trebuie să decidă în 2021 dacă va folosi soluţia taxării poluării ca o soluţie de reducere a poluării cel puţin în marile centre urbane, acolo unde avem problema infringementului şi unde dacă nu găsim soluţii şi dacă poluarea nu o să scadă, nu scăpăm de penalităţile Comisiei Europene”, spunea ministrul Mediului la începutul anului.

El promitea atunci că vor mai fi achiziționate peste 140 de staţii noi şi de senzori.

În luna februarie a acestui an, Comisia Europeană a trimis o scrisoare de punere în întârziere prin care a deschis o procedură de infringement pentru conformarea cu legislația UE privind prevenirea și reducerea emisiilor dăunătoare. Era vorba de cele industriale, însă.

În scrisoarea sa, Comisia se referea la incapacitatea autorităților române de a implementa actuala legislație la nivel administrativ, prin eventuala suspendare a instalațiilor fără autorizație, și la cea a justiției de a pune în aplicare sancțiunile.

Taxa, prevăzută în PNRR

Taxarea poluării din trafic, însă, este prevăzută și în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în care guvernul se angajează să introducă un nou sistem de taxare a traficului greu bazat pe distanța parcursă de vehiculele de marfă poluante. Executivul se așteaptă ca, după introducerea măsurilor care să descurajeze achiziționarea de mașini diesel sau mai vechi de 15 ani să asistăm la creșterea cu cel puțin 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto până în 2026, prin raportare la valorile din 2020 și la înnoirea a cel puțin 200.000 de mașini din parcul auto.

În PNRR este prevăzut că planul de taxare a poluării trebuie conceput până la finalul lunii septembrie 2022 și nu până la finele acestui an.

Numărul mașinilor de mâna a doua importate în România a crescut semnificativ mai ales după ce a fost înlăturat timbrul de mediu, după o decizie a Curții Europene de Justiție care a considerat taxa discriminatorie.

Numai în 2017, România a importat aproape 520.000 de autoturisme de mâna a doua, iar peste 70% dintre acestea erau mașini diesel poluante. Datele statistice arată că din aproximativ 7,3 milioane de mașini înmatriculate în prezent în România, aproape patru milioane sunt mașini mai vechi de 15 ani.

Planul Național de Redresare și Reziliență arată că mașinile poluante vor trebui înlocuite cu unele cu emisii reduse sau electrice. Cei care vor aduce mașini mai vechi de 15 ani vor risca să nu le mai poată înmatricula.

Jumătate din parcul auto al României, vechi de 15 ani

În UE erau la final de 2019 aproximativ 277 milioane vehicule, cu 21 de milioane mai multe decât acum 5 ani, dintre care peste 7 milioane în România. Numărul de mașini raportat la populație este la noi mult sub media UE, deși a crescut puternic în ultimii ani, iar vârsta parcului auto este cu cinci ani mai mare decât media UE.

INS spune că în România sunt în circulație 7,3 milioane autoturisme, din care 3,9 milioane Euro4 și Euro3 și 1,7 milioane Euro5 și Euro6. Standardul Euro3 a apărut în 2000, iar România are 1,6 milioane de mașini mai vechi de atât, așadar 3 milioane de mașini mai vechi de 15 ani, aproximativ jumătate din parcul auto. Vehiculele rutiere clasificate în conformitate cu Normele europene de poluare, înmatriculate în circulație, cuprindeau, la sfârșitul trimestrului I 2021, în proporție de 55,5%, vehicule cu normele de poluare Euro 4, Euro 5 sau Euro 6 și în proporție de 12,5%, vehicule cu norma de poluare Non-Euro.

Citește și: Comisarul general al Gărzii de Mediu : „Numărul victimelor în România, date de poluare, este mai mare decât cel de COVID”

Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au scăzut cu 10,0% în trimestrul I

2021 faţă de trimestrul I 2020. În aceeaṣi perioadă, înmatriculările noi de vehicule pentru transportul mărfurilor au crescut cu 11,8% comparativ cu trimestrul I din anul anterior.

Pentru categoria autoturisme, cea mai însemnată pondere a fost deținută de vehicule conforme cu norma europeană Euro 4, respectiv 35,3%; pentru categoria autobuze ṣi microbuze cele mai multe vehicule, respectiv 25,8% au fost clasificate în norma Euro 3, iar pentru categoria mopede ṣi motociclete, cele mai multe vehicule, respectiv 31,2% au fost clasificate Non-Euro. Vehiculele conforme cu norma europeană Euro 3 au predominat pentru categoria autocamioane în proporṭie de 30,7%, cele conforme cu norma Euro 5 au fost preponderente pentru categoria autotractoare în proporṭie de 32,6%, în timp ce pentru categoria vehicule rutiere pentru scopuri speciale cele mai multe vehicule, respectiv 27,1% au fost clasificate în norma Non-Euro.

În UE vârsta medie a parcului auto este de 11,5 ani, în România vârsta medie a parcului auto este de 16,5 ani.

Taxa auto, o istorie de zece ani

Taxa Auto datează din anul 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană.

Ea s-a numit ori taxă de primă înmatriculare, de poluare, auto sau timbru de poluare.

Așadar, la 1 ianuarie 2007, intră în vigoare o noua taxă pentru români, numită taxa de prima înmatriculare, pe care o achitau cei care achiziționau mașini second-hand, importate. Dar, Comisia Europeana deschide o procedură de infringement, spunând ca taxa auto din Romania este ilegală și discriminatorie.

Ca urmare, în aprilie 2008, Guvernul aprobă o nouă formă a taxei auto, care se plătește și pentru mașinile noi, în timp ce mașinile second-hand aveau taxa micșorată. Astfel, la 1 iulie 2008 intră în vigoare noua taxă, numită acum taxa de poluare, care funcționează pe principiul poluatorul plătește. Apoi, în noiembrie 2008, Guvernul aprobă excepția de plată a mașinilor noi, Euro 4 cu motoare cu o capacitate de sub 2000 cmc.

Pe 15 decembrie 2008, guvernul Tăriceanu triplează taxa de primă inmatriculare pentru mașinile second-hand din import. Se organizează proteste în toată țara. Tăriceanu pierde funcția iar noul ministru al Mediului vrea să revină la taxa din aprilie.

În ianuarie 2009, românii care-și cumpără mașini second-hand își înscriu autoturismele în Bulgaria. Printre ei, chiar ministrul Mediului, Rovana Plumb, care avea un autoturism înmatriculat în Bulgaria. Pe 20 februarie 2009, taxa scade cu o treime. În martie, noul ministru al Mediului, Nicolae Nemirschi, propune transformarea taxei intr-un impozit anual care să țină cont de emisiile de dioxid de carbon.

În iunie, România intră în vizorul Comisiei Europene care consideră taxa discriminatorie.

În consecință, în 2010 dispare exceptarea pentru mașinilor noi indiferent de norma de poluare. Noul ministru de resort, Laszlo Borbely crește taxa pentru automobilele second-hand.

În 2011 Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) decide că taxa este discriminatorie. De astă data, guvernul introduce taxa auto, aplicată inclusiv mașinilor înscrise în țară înainte de 2007, la revânzare. Taxa este plătită, fără discriminare, de toată lumea.

În 2012 statul român este obligat să achite diferența de bani dintre taxa actuală și alte forme de taxă de după 2008 și încep procedurile șoferilor de recuperare a taxei în instanță.

În 2013 intră în vigoare timbrul de mediu, al cărui principiu de aplicare favorizează mașinile second-hand pe motiv că se strică repede dacă sunt vechi și atunci proprietarii lor trebuie să plătească mai puțin. În schimb, crește taxa pentru vehiculele cu norma Euro 3 și Euro 4.

În 2015, taxa auto este plătită de orice mașină, indiferent dacă proprietarul și-a recuperat taxa în instanță sau dacă nu a fost achitată vreodată o taxă auto.

În 2016, CJUE oblige statul român să restituie timbrul de mediu pentru mașinile second-hand după ce și celelalte trei forme de taxe au fost declarate ilegale.

La zece ani de la prima taxă auto, în 2017, intră în vigoare eliminarea totală a timbrului de mediu.

Comisia Europeană a prezentat miercuri, 14 iulie, noul plan pentru climă, „Fit for 55” („pregătiți pentru 55”). Acest pachet de legi și recomandări va încerca să reducă emisiile de carbon ale Uniunii Europene cu 55% față de nivelurile din 1990, până în 2030.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI