Actualitate

Țara noastră va primi 200 de refugiați din Siria. PROIECT de hotărâre de guvern

Ioana Oprean

Publicat

în

Țara noastră va primi 200 de refugiați din Siria. PROIECT de hotărâre de guvern

“România acceptă în perioada 2022 – 2023 un număr de 200 refugiaţi în nevoie de relocare”, prevede un proiect de hotărâre de guvern publicat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului. În Nota de Fundamentare este menționată originea acestor refugiați: toți sunt din Siria, țară aflată într-un continuu război civil. Refugiații ce vor fi primiți de România se află acum pe teritoriul altor state ca Turcia, Iordania, Liban, Egipt.

Cât despre motivul pentru care România primește 200 de refugiați sirieni, răspunsul îl găsim tot în NF. Pe scurt, trebuie să fim responsabili și solidari cu alte state din UE, care primesc și ele refugiați, cota pentru 2022-2023 fiind de 29.000, în total. Fondurile necesare pentru cazarea, hrana și programele de integrare ale acestor refugiați ar urma să fie suportate din bugetul UE.

Propunerea de primire a 200 de refugiați sirieni în România a fost adoptată în unanimitate în baza Deciziei Comitetului pentru relocarea refugiaților în România din 30.06.2021. Această propunere se transformă acum în lege.

“Angajamentele-cadru de relocare la nivelul Uniunii Europene iau în considerare relocarea drept un instrument de protecție bazat pe vulnerabilitatea refugiaților, în conformitate cu categoriile de relocare ale Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) şi răspund astfel nevoilor globale de relocare în mod echilibrat… Pe fondul creşterii fără precedent a fenomenului migraţiei, a presiunii cu care se confruntă statele member ale Uniunii Europene, ca urmare a evenimentelor din Orientul Mijlociu, au fost discutate şi adoptate o serie de măsuri de întărire a solidarităţii şi de împărţire a responsabilităţilor statelor membre UE cu ţări terţe, care găzduiesc, pe teritoriul lor, persoane în nevoie de protecţie internaţională.

Astfel, în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la un nou Pact privind Migrația și Azilul se precizează faptul că relocarea este un mijloc care și -a dovedit eficacitatea pentru a oferi protecție celor mai vulnerabili refugiați. Comisia invită statele membre să își asume angajamente începând cu 2022. Acestea vor fi finanțate din bugetul UE și vor include căi complementare de acces la protecție, cum ar fi sistemele de admisie umanitară și măsuri precum programele de studii sau de muncă”, se scrie în NF a proiectului de act normativ citat.

Programul de primire de regugiați de către România va continua, având în vedere că Europa este supusă unor tot mai mari presiuni imigraționiste, iar statele membre trebuie să răspundă în solidar, se mai arată în proiect. Astfel, raportul UNHCR privind nevoile globale de relocare pentru anul 2021 relevă faptul că în ultimii ani numărul persoanelor ce se regăsesc în nevoie de relocare s-a dublat, ajungând la peste 1,45 de milioane de refugiați din țări slab sau mediu dezvoltate. Astfel, UNHCR va continua să își intensifice activitățile pe trei priorități cheie, respective țările care fac parte din programul Cadrului Comprehensiv de Răspuns pentru Refugiați, situația din Mediterana Centrală și relocarea sirienilor din Orientul Mijlociu.

În fapt, UE ar fi vrut ca România să primească mai mulți refugiați, însă autoritățile de la București au argumentat că, deocamdată, nu avem capacitatea pentru mai mulți. “Cu toate că la nivel european este avută în vedere stimularea participării statelor membre la misiuni de relocare şi asigurarea creşterii capacităţilor de primire ale statelor europene, contextul regional care indică posibilitatea apariţiei unui aflux masiv de migranţi ilegali şi persoane aflate în nevoie de protecţie internaţională, care ar putea afecta şi ţara noastră, nu a permis asumarea responsabilităţii pentru un număr mai mare de refugiaţi care să fie relocaţi în România în perioada 2022 – 2023”.

În 2020, în România, au fost depuse 6.138 de cereri de azil, în creștere cu 137% față de anul 2019. Cele mai multe cereri au fost înregistrate în Timișoara, București și Maramureș, iar cei mai mulți solicitanți de azil sunt din Afganistan, Siria și Irak, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări. În primele șase luni ale acestui an, numărul de cereri de azil a ajuns la 5.100.

Sursa: g4media.ro


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

De ce nu se dorește eliminarea plafonării la gaze? Asociația Energia Inteligentă: „Plafonarea după 2023 a funcționat ca un împrumut fără dobândă pentru stat, garantat de consumatori”

Ioana Oprean

Publicat

în

De ce nu se dorește eliminarea plafonării la gaze? Plafonarea în forma în care este aplicată în ultimii ani este convenabilă statului și unor actori de pe piață. De aceea nu se dorește eliminarea plafonării la gaze. Plafonarea prețurilor la energie și gaze, introdusă inițial ca o măsură de protecție pentru populație în timpul crizei energetice […]

Citește mai mult

Actualitate

Cât de consistente au fost zăpezile din ianuarie în România în ultimii 16 ani: Analiză a meteorologilor ANM

Ioana Oprean

Publicat

în

Cât de consistente au fost zăpezile din ianuarie în ultimii 16 ani: Analiză a meteorologilor ANM Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat, duminică, 11 ianuarie 2026, o analiză pe 16 ani privind evoluția stratului de zăpadă și a temperaturilor minime și maxime din luna ianuarie, în perioada 2010–2026, pentru zona montană și regiunile joase […]

Citește mai mult

Actualitate

România ar putea trimite trupe în Groenlanda, după avertismentul lui Trump. Radu Miruță: „Decizia se va lua în CSAT”

Ioana Oprean

Publicat

în

România ar putea trimite trupe în Groenlanda, după avertismentul lui Trump. Radu Miruță: „Decizia se va lua în CSAT” Radu Miruță, ministrul Apărării, a vorbit luni, 12 ianuarie 2026, despre scenariile în care România ar putea detașa trupe în Groenlanda, în cazul unei ofensive din partea SUA. „Acest lucru s-ar întâmpla prin invocarea Articolului 5. […]

Citește mai mult