SURSE: TVA mai mare, impozite noi, investiții blocate – planul dur al autorităților pentru salvarea bugetului

Surse: TVA mai mare, impozite noi, investiții blocate – planul dur al autorităților pentru salvarea bugetului

Autoritățile un pachet amplu de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, bazat pe o combinație de reduceri de cheltuieli și noi măsuri fiscale. Discuțiile interne din partide au conturat deja direcții clare, însă deciziile finale urmează să fie luate în perioada imediat următoare.

Conform surselor politice, una dintre măsurile cu impact rapid asupra bugetului este majorarea TVA. PSD este deschis să accepte o astfel de modificare, deși nu este clar dacă va fi vorba de o creștere cu un punct procentual (de la 19% la 20%) sau cu două puncte. Un punct procentual suplimentar ar aduce aproximativ 6-7 miliarde de lei pe an, însă dacă măsura intră în vigoare abia de la 1 iulie, veniturile vor fi înjumătățite pentru 2025.

Citește și: Economistul Radu Georgescu: „Am un deja vu din 2008. De 2 ani explic că vin noi valuri tsunami peste România. Țara e nepregătită”

Pe zona de TVA redusă, social-democrații sunt dispuși să discute majorări selective, dar exclud categoric creșteri la alimente și medicamente. Nu este clară însă poziția față de cota de 5%, aplicabilă inclusiv lemnelor de foc – o problemă sensibilă pentru cele 3 milioane de gospodării care se încălzesc în continuare astfel.

Nicușor Dan a evitat să își exprime public opțiunea între creșterea TVA și majorarea impozitului pe venit, cele două măsuri considerate cele mai rapide surse de bani pentru buget.

O eventuală creștere a impozitului pe venit este privită ca o soluție de ultim resort. Dacă se va recurge la ea, social-democrații iau în calcul un sistem diferențiat: 10% pentru veniturile mici și medii și până la 16% pentru ceea ce depășește 10.000 de lei net lunar. În prezent, peste 90% dintre cei 5,6 milioane de salariați au venituri sub 2.000 de euro net.
Tăieri de cheltuieli: investiții blocate și sporuri eliminate

Pe partea de reducere a cheltuielilor, se are în vedere stoparea investițiilor care nu au fost încă începute – săli de sport, case de cultură, bazine de înot etc. – cu o economie estimată la 0,6% din PIB, adică peste 11 miliarde de lei.

De asemenea, se urmărește reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii, în special în sectoarele fără activitate esențială, dar cu grijă pentru școli și spitale. Se analizează și eliminarea sau diminuarea sporurilor acordate fără legătură directă cu performanța instituțiilor. Sporul de antenă este doar unul dintre exemplele avute în vedere.
Energie și protecție socială: sprijin țintit pentru vulnerabili

PSD susține menținerea plafonării prețurilor la energie pentru consumatorii vulnerabili și IMM-uri. Totuși, criteriile de definire a vulnerabilității vor fi reformulate. Din cele 8 milioane de gospodării, mai mult de jumătate au un consum lunar sub 100 kWh – pragul propus pentru a beneficia de sprijin.

O sursă suplimentară de venituri o reprezintă majorarea accizelor pentru produse considerate de lux – băuturi alcoolice fine, bijuterii, mașini sport, iahturi sau bărci. În paralel, se așteaptă ca îmbunătățirea colectării și combaterea evaziunii fiscale să aducă aproximativ 0,4% din PIB, adică în jur de 7 miliarde de lei.

Totuși, precedentul Ordonanței „trenuleț” oferă un semnal de alarmă: deși Ministerul Finanțelor a estimat un impact de 7 miliarde de lei, până în prezent s-a încasat sub 10% din această sumă. În plus, încasările din TVA au scăzut, în ciuda declarațiilor oficiale care indică o creștere a gradului de colectare.

O altă zonă vizată este sistemul de decontări din sănătate. În 2024, CNAS a făcut plăți de 75 de miliarde de lei, iar autoritățile vor o reformă completă a sistemului, mai ales în contextul suspiciunilor privind numărul ridicat de concedii medicale acordate. Se propune și modificarea legislației privind coasigurarea, după ce s-au constatat cazuri în care un membru al familiei era coasigurat deși lucra la negru sau nu figura în sistemul de contribuții.

USR lucrează la un plan de guvernare în 21 de grupuri tematice. Prioritățile includ debirocratizarea sistemului public și eliminarea avizelor și controalelor redundante; eliminarea beneficiilor nejustificate, precum prime și sporuri fără legătură cu performanța; digitalizarea urgentă a ANAF, cu schimbarea legii de funcționare, atribuții și răspundere; punerea pe „stand-by” a proiectelor de investiții aprobate dar neîncepute, cu reanalizarea lor și finanțare doar din 2026.
PNL: măsuri discrete, dar ferme

Deși oficial PNL nu a comunicat detalii, în special din dispoziția lui Ilie Bolojan, surse politice indică faptul că liberalii susțin măsuri de reducere a aparatului bugetar, inclusiv prin comasarea instituțiilor cu activități conexe – de această dată cu aplicare reală, nu doar pe hârtie. De asemenea, se lucrează la reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii și la o analiză riguroasă a sporurilor în instituțiile publice fără performanță.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE