Sunt grăsimile, sarea și glutenul cu adevărat dușmanii unei alimentații sănătoase? 7 mituri care ne-au influențat alegerile alimentare

Sunt grăsimile, sarea și glutenul cu adevărat dușmanii unei alimentații sănătoase? 7 mituri care ne-au influențat alegerile alimentare

Grăsimile trebuie eliminate, sarea este complet interzisă, dieta fără gluten este mai sănătoasă, iar legumele sunt benefice doar dacă sunt consumate crude. Sunt afirmații întâlnite frecvent în mediul online, însă specialiștii atrag atenția că realitatea este mult mai nuanțată.

Dieteticianul Noel Ugarte subliniază că nu există o dietă universal valabilă pentru toată lumea. Nevoile nutriționale diferă în funcție de obiectivele de sănătate, eventualele afecțiuni medicale și chiar de situația socioeconomică a fiecărei persoane.

„Nutriția depinde de obiectivele de sănătate, de afecțiunile medicale și de situația socioeconomică. Generalizarea excesivă a recomandărilor despre alimentația sănătoasă duce adesea la mituri confuze despre nutriție”, explică specialistul.

1. Trebuie să eliminăm complet grăsimile?

Nu. Grăsimile sunt esențiale pentru organism și contribuie inclusiv la absorbția vitaminelor A, D, E și K și la buna funcționare a celulelor.

Mai importantă este calitatea grăsimilor consumate. Peștele gras, nucile, semințele, avocado și uleiul de măsline sunt surse de grăsimi nesaturate, asociate cu beneficii pentru sănătatea cardiovasculară.

În schimb, grăsimile saturate, întâlnite în unt, carnea roșie și produsele lactate grase, ar trebui consumate cu moderație. Potrivit recomandărilor Asociației Americane a Inimii, acestea ar trebui să reprezinte aproximativ 5-6% din aportul zilnic de calorii.

2. Este sarea complet interzisă într-o alimentație sănătoasă?

Nici în acest caz răspunsul nu este atât de simplu. Organismul are nevoie de sodiu, însă consumul excesiv poate contribui la creșterea tensiunii arteriale și la retenția de lichide.

Persoanele cu anumite afecțiuni, inclusiv boli cardiovasculare, renale sau hepatice, pot avea nevoie de o limitare mai strictă a aportului de sodiu.

De altfel, o mare parte din sodiul consumat zilnic provine din alimente procesate și ultra-procesate, nu neapărat din sarea adăugată în farfurie. Pentru a reduce consumul, gustul mâncării poate fi îmbunătățit cu usturoi, ceapă, ierburi aromatice, condimente și citrice.

3. Sunt toate alimentele procesate nesănătoase?

Nu orice aliment procesat trebuie privit ca fiind nociv. Congelarea, conservarea sau alte metode de procesare pot face alimentele mai accesibile și mai ușor de păstrat, fără să le elimine automat valoarea nutritivă.

De exemplu, conservele de pește pot reprezenta o sursă practică de proteine. Problema apare mai ales în cazul produselor ultra-procesate, care pot avea cantități mari de sare, zahăr și grăsimi saturate.

4. Sunt fructele și legumele proaspete întotdeauna mai sănătoase decât cele congelate sau conservate?

Nu neapărat. Fructele și legumele congelate rapid își pot păstra o mare parte dintre nutrienți, iar variantele conservate pot fi, de asemenea, o opțiune practică.

Atunci când este posibil, sunt preferate produsele conservate fără sare adăugată și cele păstrate în apă sau în propriul suc.

Prin urmare, accesul la produse proaspete nu ar trebui să fie o condiție pentru o alimentație echilibrată.

5. Sunt legumele sănătoase doar dacă sunt consumate crude?

Nu. Deși unele vitamine, precum vitamina C, pot fi diminuate prin gătire, procesul termic poate crește disponibilitatea anumitor substanțe nutritive.

Un exemplu este licopenul din roșii, a cărui absorbție poate fi îmbunătățită prin preparare. În cazul unor legume, gătirea poate contribui și la o digestie sau absorbție mai bună a anumitor nutrienți.

Cea mai bună abordare este, așadar, diversitatea: atât legume crude, cât și legume gătite.

6. Este dieta fără gluten mai sănătoasă pentru toată lumea?

Pentru majoritatea oamenilor, eliminarea glutenului nu aduce automat beneficii pentru sănătate. Dieta fără gluten este necesară în special în cazul persoanelor cu boală celiacă sau cu o sensibilitate la gluten confirmată medical.

Pentru ceilalți, cerealele care conțin gluten pot reprezenta surse importante de fibre, vitamine din grupul B și minerale.

În plus, produsele procesate fără gluten nu sunt automat mai sănătoase. Unele pot conține cantități mai mari de zahăr sau grăsimi pentru a compensa modificările de textură și gust.

Pentru persoanele care trebuie să evite glutenul, alternativele naturale precum orezul brun, quinoa, meiul, hrișca, leguminoasele, fructele, legumele, nucile și semințele pot fi alegeri nutritive.

7. Sunt toți îndulcitorii periculoși?

Nici aici nu există un răspuns categoric. Zahărul rafinat oferă puțină valoare nutritivă și ar trebui consumat cu moderație. Înlocuirea lui cu miere sau sirop de agave nu transformă însă automat un produs dulce într-unul sănătos: și acestea sunt surse de zaharuri și pot influența glicemia.

În ceea ce privește îndulcitorii artificiali, cercetările continuă, iar efectele pot varia în funcție de substanță și de cantitatea consumată. Unele persoane pot experimenta inclusiv disconfort digestiv.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News