Subteranul oraşului Ocna Mureş rămâne un mister
La sfârşitul anului trecut, la Ocna Mureş, tavanul unei foste galerii a minei de sare s-a surpat, fapt ce a dus la formarea unui crater imens în mijlocul localităţii. Magazinul „Plus” din localitate a fost pur şi simplu înghiţit, distruse sau afectate fiind şi alte imobile aflate în apropiere, dar şi infrastructura rutieră. La aproximativ 5 luni de zile de la acest nefericit incident, administraţia locală încă este în căutarea unor firme care să cerceteze subsolul astfel încât să poată fi stabilit un plan de bătaie pentru ca nenorocirea din decembrie 2010 să nu se repete. Ocnamureşenii se tem ca nu cumva să se trezească că le fuge pământul de sub picioare sau mai grav locuinţele. Pe data de 26 aprilie Primăria Ocna Mureş a scos la licitaţie, pentru a treia oară lucrările de prospecţiune a subteranului oraşului, în zonele administrate de primărie, respectiv spaţiul public, termenul limită de depunere a ofertelor a fost 9 mai. Lucrările ce se doresc a fi realizate sunt investigaţii geoelectrice, topografice şi hidrogeotehnice, în baza acestora putând fi stabilite măsurile necesare stopării alunecărilor de teren, de consolidare a zonei deja afectată etc. Din păcate, aşa cum ne-a precizat primarul Augustin Drăguţ, nici această a treia licitaţie nu a avut rezultatul scontat, în sensul că o singură societate, respectiv Institutul de Cercetări şi Proiectări Miniere din Cluj-Napoca, s-a arătat oarecum interesată însă nu a depus actele necesare licitaţiei. Se pare că nu prea există firme care să se înhame la aceste măsurători, deşi primăria alocă bani grei în acest sens. Administraţia locală nu renunţă însă, astfel că se încearcă organizarea, pentru a patra oară a licitaţiei. „Vom organiza o nouă licitaţie şi sperăm că vom avea şi firme participante. Termenul limită de depunere a dosarelor este data de 29 mai”, ne-a declarat Augustin Drăguţ. În cursul zilei de marţi, 10 mai, edilul din Ocna Mureş a purtat discuţii şi cu o firmă austriacă care ar putea desfăşura astfel de lucrări. Trebuie precizat că cea mai mare parte a oraşului Ocna Mures este construită în jurul fostelor galerii de mină, care sunt, în prezent, pline cu apă. Inundarea galeriilor a fost accidentală şi s-a produs în două etape, în anul 1947 şi 1978. Va mai dura ceva până se va afla ce ascunde subsolul din Ocna Mureş şi până se va putea acţiona… Aşadar tot ce pot face acum oamenii care îşi trăiesc viaţa aici este să aştepte şi să se roage ca pământul să nu o ia la vale… (L.I.)
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
FOTO | Mark Hancheș, mândria Școlii Gimnaziale Ciugud: A luat 10 la matematică, la Evaluarea Națională 2024 și vrea să studieze matematică-informatică la HCC
Mark Hancheș, mândria Școlii Gimnaziale Ciugud: A luat 10 la matematică, la Evaluarea Națională 2024 și vrea să studieze matematică-informatică la HCC Mark Hancheș este mândria Școlii Gimnaziale Ciugud. Tânărul a luat 10 la matematică la Evaluarea Națională 2024 și vrea să studieze mai departe matematică-informatică la HCC. Citește și: FOTO | Țupu Miruna și […]
Secțiune Articole Similare
-
Ştirea zileiacum 4 zile
FOTO, VIDEO. Turist pe Valea Frumoasei, printre peisaje de o frumusețe tulburătoare, în raiul descris în povestirile lui Sadoveanu
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
De ce e bine să mergi duminica la biserică? Dacă nu te duci la Sfânta Liturghie înseamnă că-i întorci spatele lui Dumnezeu
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
30 iunie – Ziua Învățătorului, o sărbătoare a recunoștinței față de dascăli. De ce a fost aleasă această dată și ce semnificație avea
-
Ştirea zileiacum 5 zile
ȘTRANDURILE și PISCINELE din județul Alba 2024: Unde să te relaxezi și să te răcorești vara aceasta. Program, tarife și facilități
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
29 iunie 1866: Parlamentul României adoptă prima constituție a țării. A fost prima Constituție din sud-estul Europei și una dintre cele mai importante realizări ale lui Carol I
-
Ştirea zileiacum 3 zile
Cine sunt moții, numiți de Ioan Slavici: „Cea mai nobilă parte a poporului român”. Originile mândrilor locuitori ai Munților Apuseni