Ştirea zilei

SUBIECTE BACALAUREAT 2022, la Istorie: Ce au avut de rezolvat elevii de uman la proba obligatorie a profilului

Publicat

acum 9 luni

în

21 iunie 2022

SUBIECTE BACALAUREAT 2022, la Istorie: Ce au avut de rezolvat elevii de uman la proba obligatorie a profilului

Proba obligatorie a profilului la Bacalaureat 2022 este susținută la matematică sau istorie, în funcție de profilul candidaților.

Absolvenții de liceu se pregătesc pentru a doua probă din cadrul examenului de Bacalaureat 2022, și anume proba obligatorie a profilului.

SUBIECTELE LA ISTORIE LA BACALAUREAT 2022

Elevii de la alte profiluri decât cele realiste și tehnice au avut ca probă obligatorie a profilului Istoria, la Bacalaureat 2022. Varianta de subiecte extrasă a fost cea cu numărul 1, potrivit subiectelor obținute de Edupedu.ro.

La istorie au dat examen elevii de la filiera teoretică, profil umanist, toate specializările, filiera vocaţională – profil artistic, toate specializările – profil sportiv, toate specializările – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor – profil teologic, toate specializările.

Reamintim că potrivit Ministerului Educației sunt 119.410 de candidați înscriși la această probă.

Accesul candidaților în centrul de examen la probele scrise se face în intervalul 7:30 – 8:30. Timpul destinat elaborării unei lucrări scrise este de 3 ore pentru fiecare probă.

La subiectul I elevii au avut două texte suport, unul scris de T. Judt, din Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945 și altul de I. Kershaw, din Drumul spre iad. Europa, 1914-1949.

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „De îndată ce a devenit clar că partidele comuniste nu urmau să câștige puterea prin alegeri cu adevărat libere, intimidarea, infiltrările și presiunile, pentru asigurarea dominației prin alte mijloace, au devenit inevitabile. Însă toate acestea nu puteau decât să adâncească separarea față de acele zone ale continentului care nu căzuseră sub dominația sovietică.Un fapt important a fost acela că partidele comuniste nu erau îndeajuns de populare încât să obțină sprijin majoritar la alegerile libere din Europa de Vest. În plus, pe măsură ce practicile de acaparare a puterii în Europa de Est […] au devenit ținte ușoare pentru criticile […] partidelor politice anticomuniste și ale Aliaților occidentali, susținerea comunismului a scăzut tot mai mult în cea mai mare parte a Europei de Vest. Divizarea [Europei] a fost inevitabilă. Premisele existau încă de la început, din 1945, într-o primă instanță fiind vorba despre nevoia sovieticilor de o zonă […] alcătuită din state-satelit aflate sub conducere comunistă […]. Această stare de fapt a fost consolidată în 1947, când Stalin a refuzat oferta de ajutor a americanilor, care urma să dea un impuls reconstrucției Europei, liderul sovietic insistând asupra faptului că Europa de Est avea să urmeze o cu totul altă cale – sub dominația Uniunii Sovietice.”
(I. Kershaw, Drumul spre iad. Europa, 1914-1949)

B. „Precaut ca de obicei și în relații încă bune cu puterile occidentale, Stalin […] a favorizat formarea guvernelor «de uniune națională» […]. Înainte de sfârșitul războiului sau imediat după aceea, fiecare țară din Europa de Est avea un asemenea guvern de coaliție. […] În fiecare guvern de coaliție […] comuniștii încercau să dețină ministerele-cheie: Ministerul de Interne […], Ministerul Justiției […], Ministerul Agriculturii […].Impunerea puterii sovietice în Europa de Est reflectă un parcurs comun tuturor țărilor din zonă. Calculele lui Stalin nu țineau cont de specificul național. Acolo unde comuniștii puteau spera să dobândească puterea prin mijloace legale sau aparent legale, Stalin nu avea nimic împotrivă, cel puțin până în toamna anului 1947. […] Intervenția sovietică a fost mai puternică în Bulgaria și România – pe de o parte, fiindcă ambele țări fuseseră în război împotriva Uniunii Sovietice, iar pe de altă parte, fiindcă mișcarea comunistă locală era slabă, dar mai ales pentru că poziția geografică le sortea inevitabil dominației sovietice în Europa.”
(T. Judt, Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi o instituție politică precizată în sursa B.

2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la evenimentul din anul 1947.

3. Menţionaţi liderul politic și un spațiu istoric precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că partidele comuniste recurg la presiuni și intimidări pentru asigurarea dominației politice.

5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).

6. Prezentați două fapte istorice din politica internă a României, desfășurate în perioada 1948-1962.

7. Menţionaţi o asemănare între două practici politice utilizate în perioada național-comunismului, în România.

Subiectul al II-lea a fost notat cu 30 de punte ș ia avut ca text suport un fragment din Ioan Aurel Pop și I. Bolovan, din Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova.

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„În persoana […] lui Dimitrie Cantemir (1710-1711), Poarta [Imperiul Otoman] spera să fi găsit un domn potrivit cu noile vremuri. Imediat după ocuparea tronului Moldovei, Dimitrie Cantemir a încercat să pună capăt luptelor dintre grupările boierești […], a înnoit Sfatul Domnesc, în care a introdus persoane care-i împărtășeau opiniile. […] Deciziile luate în Sfatul Domnesc au fost, în general, favorabile micii boierimi; marea boierime i s-a arătat ostilă. […]

Pe plan extern, […] Dimitrie Cantemir s-a îndreptat către Rusia lui Petru cel Mare. […] Tratativele moldo-ruse s-au încheiat în aprilie 1711 prin Tratatul de la Luțk. Prevederile acestuia, cuprinse în 16 articole, reglementau viitorul statut al țării față de Rusia și pe acela al domnului față de boieri. Moldova urma să se alăture luptei antiotomane, iar în orașele și cetățile moldovene urmau să fie instalate trupe rusești; țara era pusă sub protecția țarului, domnia urmând a deveni ereditară în familia Cantemireștilor. […] Tratatul a fost păstrat secret până la declanșarea operațiunilor de război, din mai 1711 […]. Trupele rusești, inferioare numeric celor turcești, […] au trecut prin mari dificultăți. Țarul a fost nevoit să inițieze tratative de pace cu turcii. Acestea au fost finalizate la 23 iulie 1711 […]. Ca urmare, trupele țariste și-au început retragerea din Moldova. Alături de ele a părăsit țara și Dimitrie Cantemir […].

Regimul fanariot a fost inaugurat după înfrângerea armatelor țarului Petru I și a domnului moldovean la Stănilești (1711) […]. Turcii l-au instalat în fruntea Moldovei pe Nicolae Mavrocordat (1711-1715). Același domn avea să deschidă seria «domniilor fanariote» și în Țara Românească. […] Învestirea și numirea domnului de către sultan evidențiază degradarea statutului domniei față de secolele anterioare, integrarea sa în sistemul administrativ otoman. […] În «veacul fanariot», domnia a fost extrem de instabilă […], în general, domniile au fost scurte, de unul sau cel mult doi ani.”
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi statul condus de Dimitrie Cantemir, precizat în sursa dată.

2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele descrise în sursa dată.

3. Menţionaţi domnul fanariot și o caracteristică a domniei în „veacul fanariot‟, la care se referă sursa dată.

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la politica internă din timpul domniei lui Dimitrie Cantemir.

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la prevederile Tratatului de la Luțk, susținându-l cu două informaţii selectate din sursă.

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la acțiuni militare desfășurate în secolele al XV-lea – al XVI-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)

Subiectul al III-lea

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția spațiului românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primele două decenii ale secolului al XX-lea, având în vedere:

– precizarea unui fapt istoric desfășurat de români în perioada 1851-1859 și menționarea a două aspecte referitoare la acesta;
– menţionarea a două măsuri adoptate de statul român în plan intern, între anii 1862-1870;
– prezentarea unui fapt istoric desfășurat de România în contextul „crizei orientale‟ din a douajumătate a secolului al XIX-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la implicarea statului român în relațiile internaționale din primele două decenii ale secolului al XX-lea şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Istoria este probă obligatorie pentru absolvenții de clasa a XII-a din: filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; filiera vocaţională; profil artistic, toate specializările; profil sportiv, toate specializările; profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; profil teologic, toate specializările.

Programa la istorie de la Bacalaureat 2022 este aceeași de anul trecut. Conform metodologiei stabilite pentru examenul de BAC 2022, subiectele la Istorie vor fi formulate pe baza programei care cuprinde următoarele subiecte:

• Popoare și spații istorice- Romanitatea românilor în viziunea istoricilor.
• Oamenii, societatea și lumea ideilor- Secolul XX – între democrație și totalitarism.Ideologii şi practici politice în România şi în Europa și constituțiile din România.
• Statul și politica:
– Autonomii locale și instituții centrale și în spațiul românesc (secolele IX-XVIII).
– Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari. (secolele XVIII-XX)
– România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă. Construcţia democraţiei postdecembriste.
•Relațiile internaționale:
– Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii.
– România şi concertul european; de la „criza orientală” la marile alianţe ale secolului XX – cu excepția aspectelor referitoare la faptele istorice desfășurate după 1920 din acest conținut.

Publicitate

Ştirea zilei

De-a râsu’-plânsu’: Un pilot de raliu care venea la Alba Iulia, amendat pentru lipsa rovinietei, deși transporta mașina pe platformă

Publicat

acum 2 ore

în

31 martie 2023

Ziarul Unirea

De-a râsu’-plânsu’: Un pilot de raliu care venea la Alba Iulia, amendat pentru lipsa rovinietei, deși transporta mașina pe platformă

Un bărbat din Constanța s-a trezit cu o amendă pentru lipsa rovinietei, în timp ce se deplasa la o cursă în Alba Iulia, deși avea masina tractata pe platformă.

S.T., un șofer pasionat de raliuri, a plecat pe 19 noiembrie, spre Alba Iulia, unde trebuia să concureze. Mașina de raliu a transportat-o pe o platformă, scoțându-i în prealabil plăcuțele de înmatriculare însă doar din spate.

La ora 5:30, parcă bănuind ce avea să se întâmple, a făcut o poză autoturismului, chiar pe platformă, scrie Replica de Constanța.

Șoferul urmează să conteste această amendă în instanță având în vedere că legea este de partea lui, până acum nici o mașină aflată pe platformă netrebuind să plătească rovinietă.

Totodată, acesta nu își explică cum de agentul constatator nu a observat că mașina era pe platformă.

”Amenda nu a fost corect aplicată însă nu poate fi anulată. Persoana amendată poate depune contestație, în termenul legal”, au declarat reprezentanții CNAIR pentru Replica de Constanța

Citește mai mult

Ştirea zilei

31 martie 1437: În Transilvania a izbucnit Răscoala de la Bobâlna

Publicat

acum 5 ore

în

31 martie 2023

Ziarul Unirea

31 martie 1437: În Transilvania a izbucnit Răscoala de la Bobâlna

Răscoala de la Bobâlna din 1437-1438 a fost cea mai importantă răscoală din Regatul Ungariei înainte de Războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja. Răscoala a început atunci când Gheorghe Lépes, episcopul catolic al Transilvaniei, a cerut să se plătească zeciuiala, care nu mai fusese strânsă din 1434, într-o singură tranșă.

Mai mult, micii nobili maghiari și locuitorii români (care înainte erau scutiți de plata zeciuielii, fiind ortodocși) au fost și ei obligați să o plătească. Când țăranii au refuzat să plătească, episcopul i-a excomunicat. Țăranii erau nemulțumiți și de faptul că înca din timpul lui Ludovic I cel Mare, regele Ungariei, fuseseră scoși (în 1365) de sub autoritatea comiților regali și puși sub jurisdicția moșierilor. Treptat, aceștia i-au privat pe țărani de dreptul lor de până atunci la strămutare liberă.

Răscoala a izbucnit în nordul Transilvaniei, dar s-a răspândit cu repeziciune spre comitatele Sătmar și Szabolcs. În iunie, pe dealul Bobâlna s-a adunat o oaste de țărani, și au construit o tabără. Au cerut înființarea și recunoașterea unei stări proprii, care să se numească Universitas Hungarorum et Valachorum (Starea ungurilor și a românilor). Ei erau conduși de un nobil sărac, Antal Nagy de Buda (2) , și de cinci căpitani (trei țărani unguri, un țăran român (pe nume Ioan Oláh din Vireag) și un “bürger” (burghez) din Cluj).

Răsculații au trimis soli la voievodul Ladislau al IV-lea Csaki (3). Acesta i-a executat imediat, dar după ce răsculații au obținut o victorie asupra trupelor voievodului, acesta s-a prefăcut că dorește să negocieze. Pe 6 iulie, la Cluj-Mănăștur a fost semnat un pact între părți, în care se dădea curs multora din cererile răsculaților. Apoi, cele două părți au trimis soli la împăratul Sigismund de Luxemburg, totodată rege al Ungariei, pentru arbitraj.

Cu toate acestea, pe 16 septembrie, nobilimea din Transilvania, fruntașii clerului, sașii și gărzile secuiești au format o alianță de ajutor reciproc împotriva țăranilor, semnând la Căpâlna un tratat intitulat Fraterna Unio (5).

Pe 6 octombrie s-a semnat la Apateu (în maghiară Apáti) un nou tratat, care respingea câteva din aspectele prevăzute în tratatul anterior.

La începutul lui decembrie răsculații au cucerit cetatea Aiudului.

În decembrie a murit împăratul Sigismund. Imediat aliații i-au atacat pe răsculați și i-au înfrânt. Armata nobiliară comandată de Desideriu de Losoncz (6) a asediat orașul Cluj, care se alăturase răsculaților, pe care l-au cucerit la 9 ianuarie 1438.

Conducătorii răscoalei au fost executați la Turda, iar Clujului i s-au retras privilegiile de oraș, locuitorii săi fiind declarați țărani. Pe 2 februarie a fost reînnoită alianța de la Căpâlna, cunoscută ulterior ca alianța celor trei națiuni (Unio Trium Nationum) prin care s-a reglementat situația socială în Transilvania în următoarele secole, în dauna dreptului strămoșesc românesc, care dispare treptat.

Citește mai mult

Ştirea zilei

Premieră pentru Alba Iulia: A ajuns singura reședință de județ din România fără chioșcuri stradale de difuzare a presei!

Publicat

acum 13 ore

în

30 martie 2023

Unirea Ziarul

Premieră pentru Alba Iulia: A ajuns singura reședință de județ din România fără chioșcuri stradale de difuzare a presei!

De astăzi, Alba Iulia înregistrează o nouă premieră, este singurul municipiu reședință de județ din România care nu va mai avea niciun chioșc stradal de difuzare a presei! ”Performanța” administrației locale este cu adevărat notabilă! Aceasta a stat indolentă, fără să organizeze alte licitații de închiriere sau concesiune, deși poate ar mai fi fost societăți interesate de domeniul respectiv. Cel puțin, în alte reședințe de județ sunt firme care încă mai desfășoară astfel de activități. În schimb, la fel de indolentă, dar de data asta deloc dezinteresată este administrația locală atunci când este vorba de panotajul stradal, unde de ani de zile se stă ”bine mersi” pe domeniul public, fără să se plătească nici măcar o lețcaie la bugetul local!

De astăzi, Ziarul Unirea se vinde și la chioșcurile de bilete STP

Cititorii din Alba Iulia, care nu au abonament, își pot cumpăra de astăzi, porția zilnică de știri, articole, informații utile, adică Ziarul Unirea, și de la chioșcurile Societății de Transport Public Alba. Acestea sunt situate și funcționează astfel: *Gara CFR – deschis 6.00 – 21.00; *Romtelecom (Orașul de jos) – 8.00 – 16.00, *Unirea Sinagogă – 6.00 – 21.00, *Spital – 6.00 – 21.00 și Ampoi 2 (Liceul nr. 1) 8.00 – 16.00. Aceste puncte de vânzare se alătură celor din magazinele Dacia. Vom anunța din timp cititorii cu apariția altor puncte de vânzare.

Facem eforturi pentru a vă fi aproape, pentru că Alba Iulia mai înregistrează o premieră, una nedorită: este singura reședință de județ care a rămas fără chioșcuri de difuzare a presei, odată cu închiderea chioșcurilor!

De asemenea, aveți la dispoziție soluția abonării! Un abonament pe o lună costă 21 de lei cu toate taxele incluse, mai puțin decât un pachet de țigări și infinit mai sănătos!

Citește mai mult

Ziarul Unirea

SUBIECTE BACALAUREAT 2022, la Istorie: Ce au avut de rezolvat elevii de uman la proba obligatorie a profilului

SUBIECTE BACALAUREAT 2022, la Istorie: Ce au avut de rezolvat elevii de uman la proba obligatorie a profilului

Elevii de la alte profiluri decât cele realiste și tehnice au avut ca probă obligatorie a profilului Istoria, la Bacalaureat 2022. Varianta de subiecte extrasă a fost cea cu numărul 1, potrivit subiectelor obținute de Edupedu.ro.

Ultimele știri publicate în Ziarul Unirea

Ştirea zilei

De-a râsu’-plânsu’: Un pilot de raliu care venea la Alba Iulia, amendat pentru lipsa rovinietei, deși transporta mașina pe platformă

De-a râsu’-plânsu’: Un pilot de raliu care venea la Alba Iulia, amendat pentru lipsa rovinietei, deși transporta mașina pe platformă

Ultimele știri publicate în Ziarul Unirea

Ştirea zilei

31 martie 1437: În Transilvania a izbucnit Răscoala de la Bobâlna

31 martie 1437: În Transilvania a izbucnit Răscoala de la Bobâlna

Ultimele știri publicate în Ziarul Unirea

Ştirea zilei

Premieră pentru Alba Iulia: A ajuns singura reședință de județ din România fără chioșcuri stradale de difuzare a presei!

Premieră pentru Alba Iulia: A ajuns singura reședință de județ din România fără chioșcuri stradale de difuzare a presei!

Ultimele știri publicate în Ziarul Unirea

Actualitate

Schimbări majore pentru români de la 1 aprilie: Rate majorate, facturi la energie modificate și țigări mai scumpe

Vacanța de Paște 2023 începe într-o săptămână! Elevii și profesorii au 12 zile libere. Când vor reveni la cursuri

Știrea Zilei

De-a râsu’-plânsu’: Un pilot de raliu care venea la Alba Iulia, amendat pentru lipsa rovinietei, deși transporta mașina pe platformă

31 martie 1437: În Transilvania a izbucnit Răscoala de la Bobâlna

Curier Județean

FOTO| Sportivii Colegiului Militar din Alba Iulia, calificați la faza județeană de pentatlon din cadrul Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar. Clasamentul

MÂINE| Octavian Goga, omagiat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba: Depuneri de flori la bustul poetului, la 142 de ani de la nașterea sa

Știrea Ta

FOTO ȘTIREA TA| O mașină de poliție a reușit să blocheze intrarea într-o intersecție, în centrul municipiului Aiud

FOTO ȘTIREA TA| Frumusețea neașteptată într-o toaletă din Alba Iulia: Un gest mic care poate aduce o mare schimbare a stării de spirit

Politică Administrație

Comunicat de presă Beniamin Todosiu, deputat USR Alba: Strângem semnături pentru a elimina pensiile nesimțite. Trebuie să punem presiune pe PNL și PSD să desființeze pensiile speciale

Horațiu Florea: Creșterea pragului valoric la abuzul în serviciu încalcă și sfidează flagrant ideea de dreptate. Democrația românească mai are multe de învățat

Sport

CSU Alba Iulia – Viitorul Cluj, sâmbătă, ora 17.00, pe “Cetate”, în play-out

Mâine, Corvinul – CSM Unirea Alba Iulia, în play-off | Cine va fi păcălit de… 1 aprilie?

Monden

Program Cinema Inspire Alba Mall. Ce filme vor rula în perioada 31 martie – 6 aprilie 2023

FOTO| Aiudeanul Cătălin Milea a participat la o emisiune difuzată de Antena Stars: ”Mi s-a îndeplinit încă un vis”

Opinii Comentarii

PĂCĂLELI „de ţinut minte” de 1 APRILIE 2023. Eşti pus pe şotii? Vezi cele mai tari FARSE pe care le poţi face cunoscuţilor

Păcăleli și farse de 1 APRILIE – Ziua Păcălelilor 2022: Idei de farse pe care prietenii le vor ține minte mult și bine

Articole Similare