Rămâi conectat

Actualitate

Subiecte BACALAUREAT 2014 la limba ROMÂNĂ uman. Absolvenții au susținut astăzi prima probă scrisă

Ziarul Unirea

Publicat

în

BACALAUREAT 2014, subiectele și baremele de corectare la Limba Română profilul uman vor fi disponibile pe EDU.ro. Absolvenţii claselor a XII-a şi a XIII-a au susţinut luni, 30 iunie, prima probă scrisă la BACALAUREAT 2014, care a început la ora 9.00 şi a durat trei ore, însă nimeni nu a avut voie să iasă din sală după o oră jumătate, conform metodologiei MEN. De asemenea, sălile au fost şi vor fi dotate cu camere de supraveghere video, la fel ca în ultimii trei ani.

Dintre cei 2.645 elevi din judeţul Alba înscrişi la Limba şi Literatura Română scris, s-au prezentat în săli 2.538,  107 dintre ei fiind absenţi, potrivit inspectorului şcolar Dan Cherecheş.

CITIŢI şi Patru elevi din Alba, ELIMINAŢI din examenul la Limba Română scris pentru TENTATIVE DE FRAUDĂ. Au fost prinşi cu telefoane mobile şi fiţuici

Subiecte Bacalaureat 2014 Română uman.

La subiectul I, elevii de la uman au primit un text la prima vedere din Donna Alba de Gib Mihăescu pe baza căruia trebuiau să răspundă la nouă cerinţe care vizau cunoştinţe de vocabular, teorie literară, precum şi capacitatea de a înţelegere şi interpretare a unui text literar.

La subiectul al doilea au avut de scris un text argumentativ despre activitatea de îndrumare a lecturii, iar la subiectul al treilea, elevii de clasa a XII-a de la uman au avut de redactat un eseu de 2-3 pagini despre tema şi viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat de Ion Barbu, Tudor Arghezi sau Nichita Stănescu.

Vă prezentăm mai jos subiectul:

Limba şi Literatura Română

Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic

*Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte).

Citeşte următorul text:

Dar înainte de toate trebuie să reamintesc de acel moment al vieţii mele, care a fost un punct de plecare al întâmplărilor ce vor urma în aceste destăinuiri. A fost clipa, atât de dramatică pentru mine, când am văzut întâia oară pe Alba. Însă în minutul acela, care mi-a întors după răsuceala lui atâţia ani de mai târziu, eu n-am ştiut că femeia gravă şi mândră, înaltă şi încremenitor de frumoasă, care a trecut pe lângă mine, purta numele Alba, nici că purta numele distins de familie, pe care am aflat mai târziu că-l poartă, şi nici că în viaţa noastră cărările ni se vor încrucişa iarăşi aşa cum ni s-au încrucişat.

Şi deodată s-a lăsat acea tăcere, comunicându-se din grup în grup ca o fulgerătoare contagiune: trecea ea, Alba. Cu pas de sus, cu o privire care nu se oprea nicăieri, ea parcurgea talazurile de tineret, care se dau în lături ca valurile Mării Roşii dinaintea pasului lui Moise. Fetele înseşi şi-au strâns florile lor albastre, castanii şi întunecate, şi-n semne de firesc omagiu le-au aruncat asupra ei, până când a ocolit colţul: în ochii celor mai multe nu era invidia, ci mândria şi încrederea în propriul lor viitor, de care nu le mai despărţea acum decât încă vreo două-trei examene. Dar trecătoarea cea minunată nu s-a uitat niciun moment, la niciuna şi la niciunul; numai eu am izbutit să întorc spre mine un moment ochii ei de nesigură culoare, dar în orice caz teribil de întunecaţi, şi chiar să smulg un zâmbet, ce spun, un adevărat început de râs, de pe floarea buzelor ei.

Dar cum? Dumnezeule, sinistru succes!

Eu o văzusem încă mult mai de departe, dar când a ajuns în dreptul meu, pentru întâia oară mi s-a întâmplat în viaţă, mâna a început să-mi tremure ca apucata de-un frig nervos şi deodată marile dicţionare, de peste 2 000 de pagini al lui Bailly […] şi cel de peste 1 500 al lui Quicherat, au început să-mi joace sub braţ: până să întind mâna cealaltă să le opresc, când ea era la un pas de mine, Bailly a şi apucat spre caldarâm, de care s-a oprit cu o detunătură spăimântătoare şi pe urmă a pornit şi Quicherat cu restul de cărţi. Ea m-a privit inminunata de această întâmplare, şi gravitatea ei s-a scuturat de mai multe ori în acele zbucniri de râs pe care totuşi se silea să le oprime.

A devenit oare mai mândră de ea însăşi plecând mai departe? Pentru că era evident, după focul din obrajii mei şi după urechile mele, pe care le simţeam ca două valvătăi, ea şi-a dat seama care a fost cauza penibilei stângăcii.

(Gâb I. Mihaescu, Donna Alba)

Redactează pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Numeşte câte un sinonim neologic potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: adevărat şi se vor încrucişa.     (2 puncte)
2. Explică rolul cratimei în secvenţă: şi-n semne.    (2 puncte)
3. Construieşte un enunţ în care să ilustrezi sensul conotativ al substantivului mare.     (2 puncte)
4. Precizează două motive literare, prezente în textul dat.    (4 puncte)
5. Menţionează tipul de perspectiva narativă din textul dat.     (4 puncte)
6. Selectează doua secvenţe din textul dat care conturează dimensiunea temporală.     (4 puncte)
7. Prezintă rolul interogaţiilor retorice în textul dat.     (4 puncte)
8. Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului epic.    (4 puncte)
9. Comentează, în 60-100 de cuvinte, următoarea secvenţă din textul dat: Cu pas de sus, cu o privire care nu se oprea nicăieri, ea parcurgea talazurile de tineret, care se dau în lături ca valurile Mării Roşii dinaintea pasului lui Moise. Fetele înseşi şi-au strâns florile lor albastre, castanii şi întunecate, şi-n semne de firesc omagiu le-au aruncat asupra ei, până când a ocolit colţul: în ochii celor mai multe nu era invidia, ci mândria şi încrederea în propriul lor viitor, de care nu le mai despărţea acum decât încă vreo două-trei examene.    ( 4 puncte)

SUBIECTUL al II-lea     (30 de puncte)

Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre importanţa activităţilor de îndrumare a lecturii elevilor.

În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
– să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri;    (8 puncte)
– să ai conţinutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/ a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;    (16 puncte)
– să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi precizarea privind numărul de cuvinte.    ( 6 puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de 600-900 de cuvinte în care să prezinţi temă şi viziunea despre lume reflectate într-un text poetic studiat, aparţinând lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Nichita Stănescu.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– prezentarea a două imagini artistice/idei poetice din textul studiat, relevante pentru temă şi viziunea despre lume;
– ilustrarea a patru elemente de compoziţie şi de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru temă şi viziunea despre lume (imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi, elemente de prozodie etc.);
– susţinerea unei opinii despre modul în care temă şi viziunea despre lume se reflecta în textul poetic studiat.

Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagina, lizibilitatea – 1 punct; respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.”

Subiecte şi bareme Bacalaureat 2014 română uman. La fel ca și anul trecut elevii de la profilul uman au primit subiecte cu un grad de dificultate mai mare decât cei de la filiera real și tehnologică Măsura a fost luată începând cu 2013 din cauza rezultatelor slabe obţinute de elevii de clasa a XII-a, mulţi dintre ei acuzând faptul că nu este echitabil ca un elev de la real sau tehnologic să primească subiecte identice cu un absolvent de filologie, care studiază mai multe ore şi mai aprofundat această materie. La limba română, în județul Alba s-au înscris 2.645 de absolvenți, conform vicepreședintelui Comisiei Județene de Bacalaureat 2014, Dan Cherecheș.

La proba scrisă la limba română cât și la restul probelor elevilor li se interzice să aibă în îmbrăcăminte sau în încălţăminte – telefoane mobile sau orice alte dispozitive electronice. Absolvenţii care încearcă să copieze sunt eliminaţi indiferent dacă materialele au fost introduse de ei “sau de cadre didactice din comisie”. Prevederile fac parte din Ordinul ministrului educaţiei naţionale privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional – 2014, publicat în Monitorul Oficial. Rezultatele finale vor fi afişate pe 11 iulie. În județul Alba un singur elev a fost eliminat la probele orale, fiind prins cu telefonul mobil.

Subiecte și bareme Bacalaureat 2014 română uman. Încălcarea regulilor va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidaţii respectivi nu mai pot participa la probele următoare şi sunt declaraţi „eliminaţi din examen”, fără posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale.

Subiecte și bareme Bacalaureat 2014 română uman. Rezultatele obţinute la Bacalaureat 2014 sunt foarte importante pentru admiterea la facultate, în condiţiile în care acestea sunt principalul criteriu la instituţiile de învăţământ superior care nu organizează examen de admitere.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Record istoric pentru România: Aproximativ 200 de km de autostradă și drumuri express construite în 2024

Bera Larisa

Publicat

în

Record istoric pentru România: Aproximativ 200 de km de autostradă și drumuri express construite în 2024 Pe finalul anului 2024, țara noastră atinge un record istoric în ceea ce privește construcția drumurilor express și autostrăzilor, respectiv aproape 200 de km. Ultimul record înregistrat, a fost în 2013, atunci când au fost inaugurați aproape 118 kilometri. […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea