Stupefiant: Participarea Gărzii Naţionale Româneşti refuzată de la un eveniment legat de Centenar

Ca urmare a unor discuții și controverse care au apărut în ultima vreme în social-media referitoare la garda austriacă și prezența ei la evenimentele de la 1 Decembrie, Garda Națională Românească s-a văzut în situația strupefiantă de a-i fi refuzată participarea la un eveniment legat de Centenar.

”Azi am fost pus în stupefianta situaţie de a ni se refuza participarea Gărzii Naţionale Româneşti de la un eveniment legat de Centenar, în judeţul Alba – unde eram programaţi de vreo 5 luni şi unde ne-am angajat că participăm absolut benevol – pe motiv că gardă nu e suficient de românească.

Asta ca urmare a faptului că organizatorii s-au speriat văzând discuţiile de pe facebookul primarului din Alba Iulia, unde nişte unii contestă garda austriacă (ei se referă mai mult la „garda austro-ungară”, dar ce mai contează un Ausgleich în ziua de azi…). Noaptea minţii şi dialogul surzilor.

Pentru cine nu a rămas corigent la istorie: mai românesc decât gărzile naţionale româneşti de la 1918 nu s-exista! Chiar dacă purtau uniformele K.u.K., gărzile astea au făcut cel puţin jumătate din unire. Şi jumătate din oamenii care se văd în pozele lui Mârza sunt gardiştii gărzilor naţionale româneşti. În imaginea de aici, la tribună se aflau, alături de episcopii Cristea şi Hossu şi câţiva ţărani, gardiştii de la Orăştie, în frunte cu port-drapelul Valeriu Pascu. Acest Valeriu Pascu, un simplu caz până la urma din zecile de mii de romani cu un curriculum similar, a luptat prin Galiţia, a fost arestat, apoi a condus un detaşament dezarmat de 100 de romani de la Lemberg până la Cluj.

În ziua de 2 noiembrie 1918 se afla în biroul lui Amos Frâncu din Cluj, în sediul Consiliului Naţional Roman, alături de alte numele grele ale Clujului de la 1918, în momentul în care asupra biroului s-a pornit foc de mitralieră din clădirea Postei centrale. Pe geamul postei a apărut apoi un afiș cu inscripția „vegyétek le az oláh zászlót” – pe românește „îndepărtați stindardul valah”. Amos Frâncu a strigat: „Niciodată, sub acest simbol al tricolorului român vom trăi sau vom muri”.

De la Cluj, Pascu s-a dus la Orăştie cu mesajul de unificare a forţelor civile şi militare din Transilvania şi Banat. Înrolat în Garda naţională din Orăştie, s-a ocupat de securizarea zonei, de controlul asupra convoaielor militare germane ce traversau zona (pe sectorul Sibot-Simeria) şi pacificarea unor detaşamente germane, de oprirea trenurilor blindate maghiare, de sporirea efectivelor gărzii până la 700 de oameni. În luptele cu trupe germane de la Orăştie, atunci când gardă a oprit un tren – pentru capturarea a 100 de cai -, a murit un gardist şi alţi 5 au fost răniţi.

La 1 decembrie 1918, Valeriu Pascu, la cei 25 de ani ai săi, s-a aflat la comanda detaşamentului de 250 de gardişti din Orăştie trimişi să suplimenteze paza Adunării de la Alba Iulia. după cum se vede, a stat alături de Iuliu Hossu în momentul în care acesta a citit Rezoluţia Unirii. Mai apare şi în celelalte două fotografii care surprind aspecte de la tribună mare de pe Câmpul lui Horea.

Oricum, concluzia e că trupa noastră de reenactment – care întruchipează garda şi are ca scop tocmai punerea în lumina a unor asemenea figuri de militari, ca Valeriu Pascu, Florian Medrea, Ovidiu Gritta, figuri mai puţin cunoscute ale Unirii – nu e suficient de românească. Mă dau bătut. Până mâine…”, a scris pe pagina sa de facebook istoricul Tudor Roșu.

Povestea fiecărui soldat din Garda Națională este strâns legată de evenimentele de pe 1 Decembrie 1918, iar aportul lor la înfăptuirea Unirii la Alba Iulia este destul de puțin cunoscut. Dacă această gardă nu ar fi existat la Alba Iulia, cel mai probabil, Marea Adunare Națională nu s-ar fi desfășurat aici.

Garda Națională de la Alba Iulia a fost pusă sub comanda unui sfat militar de 12 persoane, în frunte cu căpitanul I.F. Negruțiu, membru în Consiliul Național Român al comitatului, actualul județ, și cu căpitanul Florian Medrea. La data înființării, 4 noiembrie, avea 120 de soldați, număr care avea să sporească la 800 în săptămânile următoare.

Proiectul face parte dintr-un program pe 3 ani, vizând sărbătorirea Centenarului Unirii din acest an. Proiectul se realizează sub egida Administrației Fondului Cultural Național.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI