Opinii - Comentarii

STUDIU: Oamenii care au un comportament generos sunt mai fericiți

Ioana Oprean

Publicat

în

Potrivit unui studiu realizat recent în Elveția, generozitatea față de semeni îi face pe oameni mai fericiți și chiar și simplul angajament de a face fapte bune declanșează anumite schimbări la nivelul creierului. Pe de altă parte, persoanele care sunt mai preocupate de bunăstarea proprie și de propiul progres manifestă un sentiment de insatisfacție, conform studiului citat de Science Daily.

A întreprinde ceva pozitiv pentru o altă persoană le oferă multor oameni un sentiment plăcut pe care specialiștii în economie comportamentală îl numesc ”strălucire caldă”. Pentru a afla cum se ajunge la această stare, Philippe Tobler și Ernst Fehr de la Departmentul de Economie din cadrul Universității din Zurich au investigat alături de o echipă internațională de oameni de știință, modul în care comunică anumite zone din creier. Rezultatele lor oferă informații legate de relația dintre altruism și fericire.

În cadrul experimentului, cercetătorii au descoperit că persoanele care aveau un comportament generos erau ulterior mai fericite în comparație cu cele care acționau într-un mod mai egoist.

Înainte de începerea experimentului, unii dintre participanții la studiu s-au angajat verbal să se comporte într-un mod generos, grupul manifestându-și dispoziția de a accepta un preț mai mare pentru a face ceva bun pentru semeni.

La finalul experimentului, membrii acestuia s-au declarat mai fericiți în urma adoptării comportamentului generos (nu înainte) în comparație cu grupul de control ai cărui membrii și-au luat angajamentul de a fi mai generoși cu propria persoană.

În timp ce participanții la studiu luau decizia privind comportamentul altruist sau egoist ce urma să fie adoptat, oamenii de știință au investigat răspunsurile înregistrate în anumite zone din creierele lor — în joncțiunea temporo-parietală (unde sunt procesate comportamentul prosocial și generozitatea), în striatum ventral (asociat cu fericirea) și în cortexul orbitofrontal (în care sunt cântărite opțiunile ”așa da”, ”așa nu” în cadrul proceselor de luare a deciziilor).

Cercetătorii au observat că aceste trei regiuni din creier au interacționat în mod diferit în funcție de decizia luată de participanții la studiu.

De asemenea, simpla promisiune de a adopta un comportament mai generos activa zona altruistă din creier și intensifica interacțiunea dintre aceasta și regiunea asociată cu fericirea. ”Este remarcabil că simpla intenție generează o modificare neurală înainte ca acțiunea să fie de fapt implementată”, a menționat Tobler.

Totuși, cercetătorii au atras atenția că o creștere a procentului de generozitate manifestat nu produce augmentarea stării de fericire resimțită. ”Pentru a fi fericit nu trebuie să devii un martir care se sacrifică pe sine”, a subliniat Philippe Tobler.

Concluziile studiului au fost publicate în jurnalul științific ”Nature Communications”.

sursa: agerpres


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

6 februarie 131 | Roșia Montană este atestată documentar: Înființată de către romani în timpul domniei lui Traian sub numele de Alburnus Maior

Bera Larisa

Publicat

în

6 februarie 131 | Roșia Montană este atestată documentar: Înființată de către romani în timpul domniei lui Traian sub numele de Alburnus Maior Roșia Montană este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România. Comuna este situată în centrul Munților Apuseni, la poalele Munților Metaliferi la 80 km de orașul […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

5 februarie: S-a încheiat acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Transilvania si Banatul rămâneau încorporate Ungariei

Ioana Oprean

Publicat

în

5 februarie: S-a încheiat acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Transilvania si Banatul rămâneau încorporate Ungariei În data de 5 februarie 1867, pe fondul unor înfrângeri militare în faţa francezilor, prusacilor şi piemontezilor, dar şi pe baza frământărilor naţionale din cadrul Imperiului Habsburgic, se ajunge la un compromis între Viena şi […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

2 februarie 1600: Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VIII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor

Ioana Oprean

Publicat

în

2 februarie 1600: Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VIII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor Mihai Viteazul a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Munteniei şi, pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător de facto al tuturor celor trei ţări care formează România de astăzi: […]

Citește mai mult