6 februarie 131 | Roșia Montană este atestată documentar: Înființată de către romani în timpul domniei lui Traian sub numele de Alburnus Maior

6 februarie 131 | Roșia Montană este atestată documentar: Înființată de către romani în timpul domniei lui Traian sub numele de Alburnus Maior

Roșia Montană este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România. Comuna este situată în centrul Munților Apuseni, la poalele Munților Metaliferi la 80 km de orașul Alba Iulia, 15 km de Câmpeni și 11 km de Abrud.

Citește și: Măsuri disperate pentru a face rost de bani: Gabriel Resources nu renunță la aurul de la Roșia Montană

<img class="aligncenter size-full wp-image-873663" src="https://ziarulunirea.ro/wp-content/uploads/2024/03/comuna-Rosia-Montana-judetul-Alba-toamna-exploatare-aur.webp" alt="" width="1200" height="670" /

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 137), localitatea apare sub numele de „Veres Patak” (traducere în limba română „Pârâul Sângeriu [Roșu]”).

Este situată în Valea Roșiei, străbătută de râul Roșia. Râul Roșia este bogat în minerale, în special fier care îi dă o culoare roșiatică, de unde și denumirea comunei în română și maghiară. Culoarea roșiatică a apei se datorează mineritului excesiv ce durează de peste 2000 de ani.

Patrimoniul din Roșia Montană se bucură începând din 5 februarie 2016 de recunoașterea oficială din partea statului român a valorii sale excepționale localitatea fiind inclusă pe Lista Indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, iar din 2021 se află pe lista Patrimoniul Mondial UNESCO. Totodată, Roșia Montană a fost listată și în rândul Patrimoniului Mondial în pericol (List of World Heritage in Danger).

În urma acestor măsuri, este interzisă pe viitor orice activitate minieră la Roșia Montană.

Istorie

Localitatea are o existență milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, amintită de Herodot, Pliniu, Titus Liviu și este una din cele mai vechi localități cu tradiție în exploatarea metalelor prețioase din Europa.

A fost înființată de către romani în timpul domniei lui Traian ca oraș minier cu coloniști din Iliria.

Era cunoscută sub numele de Alburnus Maior. Primul document în care s-a specificat acest nume este o tablă din ceară ce datează din 6 februarie 131.

În ruinele fostei cetăți, arheologii au descoperit locuințe, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscripții în limba latină și greacă și 50 de tăblițe cerate.[9] Multe din descoperirile arheologice pot fi văzute în Muzeul Mineritului din Roșia Montană. Din istoria mineritului se mai poate aminti că pe valea Roșiei erau șteampuri care funcționau asemănător morilor de apă, fiind folosite pentru măcinarea minereului, în perioada anului când pe valea Roșiei debitul apei era insuficient pentru șteampuri, se deschidea stăvilarul unui lac (tău) artificial.

Roșia Montană a cunoscut și trăit toate evenimentele istoriei românilor: În anul 1784 casele exploratorilor au fost distruse de către revoluționarii lui Cloșca, născut în satul Cărpiniș, iar în timpul revoluției din 1848 Avram Iancu a avut aici pe Simion Balint, unul din cei mai devotați revoluționari.

Aici s-a născut și a copilărit Iulia Faliciu, soția lui B.P. Hasdeu și mama poetei Iulia Hașdeu. B.P. Hasdeu a cunoscut-o în anul 1865, în casa protopopului Simion Balint.

Turism

Roșia Montană este situată în centrul Munților Apuseni, la poalele Munților Metaliferi la 80 km de orașul Alba Iulia, 15 km de Câmpeni și 11 km de Abrud. Aflându-se aproape de nodul rutier dintre DN74 și DN75, accesul se face cu ușurință din toate direcțiile:

Din Alba Iulia pe DN74 pe ruta Alba Iulia – Zlatna – Abrud – Roșia Montană.

Din Cluj pe DN75 pe ruta Cluj – Turda – Baia de Arieș – Câmpeni – Roșia Montană.

Din Oradea pe DN 76 și DN 75 pe ruta Oradea – Beiuș – Ștei – Nucet – Câmpeni – Roșia Montană.

Odată cu apariția controversatului Proiect minier de la Roșia Montană, mai exact odată cu începerea explorărilor aurifere din 1997, proiectele de turism au fost practic înlăturate de pe agenda autorităților locale, mizându-se exclusiv pe acest proiect aflat în totală contradicție cu conceptul de dezvoltare durabilă, obiectiv specific fiecărei comunități locale civilizate. La polul opus de gândire se afla localitățile de pe Valea Arieșului, situate pe traseul Turda – Câmpeni și Câmpeni – Albac – Horea – Beliș – Huedin s.md., în care turismul rural, alături de alte activități specifice zonei (creșterea animalelor însoțită de subvenții, culegerea fructelor de pădure, prelucrarea lemnului, etc.) s-a dezvoltat puternic în ultimul deceniu, reprezentând deja o soluție viabilă de dezvoltare pe termen lung. Odată cu punerea în exploatare a Proiectului minier de exploatare la suprafață prin cianurare există riscul ca întreg turismul din Munții Apuseni să aibă de suferit datorită imensului baraj cu cianuri și a potențialelor infiltrații în pânza freatică din întreaga zonă, fiind posibilă chiar o depopulare masivă a întregii zone, potrivit wikipedia.org.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI