ȘTIREA TA: ”Cazul Balomir – poveste fără sfârșit și fără rezolvare”

La două săptămâni de când locuitorii din apropierea balastierei din Balomir s-au revoltat exprimându-și nemulțumirea pentru zgomotul și pagubele pe care le provoacă mașinile de mare tonaj ce trec prin fața caselor, afectându-le structura de rezistență, aflăm că problemele s-au rezolvat doar într-o mică măsură iar ”Cazul Balomir rămâne o poveste tristă și profund românească, ce nu și-a găsit, încă, niciun sfârșit!”, după cum ne scrie prof. Delia Anghel:

”Așa cum am spus, am făcut demersuri și spre instituțiile de mediu și sănătate publică, cărora le-am depus memorii cu problemele noastre, fiind primite direct de șefii cei mari, care ne-au ascultat, erau oricum deja informați. Rezultate s-au văzut imediat: concasorul s-a mutat de lângă casele oamenilor și din creierii noștri, drumul se udă cu exces de zel acum, e adevărat, doar până la podețul de cale ferată, nu și cel pe care se circulă din zona agricolă… Acolo, probabil, se consideră deșert…

Ieri s-a deplasat la Balomir însusi dl. prim comisar al Gărzii de Mediu, cu care ne-am întâlnit la Primăria Șibot și care a vrut să vadă personal care e situația pe teren. Avem mare nevoie de profesionalismul instituțiilor județene, că pentru cele locale nu mai avem cuvinte să ne exprimăm! Știu demult că țara asta e a lui Caragiale și-a lui Papură Vodă, că poți găsi la noi, pe-ale noastre plaiuri mioritice tot ce nu dorești, că aici se spune că totul e posibil, dar acum am certituni despre ceea ce înseamnă incompetența, rea-voința, lucrul pompieristic! Cum se eliberează răspunsuri la cereri punctuale, cum se pun ștampile și semnături pe niște documente întocmite după ureche, cum proprietatea termenilor și limba română sunt niște chestiuni total străine pentru angajații Primăriei Șibot!

Casele sunt „crepate”, s-a „inspectat”,  dar nu există expertiză, se dă răspuns la Informarea de Protest (?!), se pune ștampila primăriei fără semnatură etc.! Dar s-au mobilizat totuși în ceva: ne-au căutat urgent de nereguli, pe noi, cele trei reclamante și ne-au trimis somații de plată a impozitelor sau amenzi pentru diverse!

Și ar mai fi multe de spus, din păcate…! Dar zidul din spate al casei lui tanti Lucreția va cădea în curând, pe zi ce trece toate casele din zonă sunt mai dărăpănate, crăpăturile mai mari, tensiunile cresc și nervii slăbesc… Fiecare se gândește cu groază la sosirea iernii, romii au cedat și se lasă cumpărați, am rămas puțini în confruntarea asta surdă, grea, obositoare și costisitoare cu caracatița primărie plus balastieri.

Dar ceea ce n-au înțeles încă aceștia este că motivația noastră n-are legătura nici cu orgoliul, nici cu mult invocatele avantaje materiale, nici cu setea de putere, că pur și simplu avem dreptate! Balomirul înseamnă pentru mine altceva decât un teren bun de exploatat sau de adunat voturi. Acolo avem, fiecare balomirez, câte ceva de apărat, de iubit sau de jelit… Patriotismul meu se identifica doar cu satul ăsta și cu limba română, singurul reper pe harta mea interioară e Balomirul! Atât… Plus convingerea fără de care n-aș putea funcționa nici aici, nici aiurea: că mai există oameni prin jur și prin instituții, oameni care nu răspund la întrebarea: „Cat?”.

prof. Delia Anghel, Balomir

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI