Stimulent de risc pentru personalul din învățământ, aprobat de senat. Cât vor primi profesorii, personalul nedidactic și auxiliar
Propunerea legislativă prin care se acordă în perioada stării de urgență și alertă stimulente de risc cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar de 2.000 de lei lunar şi personalului nedidactic şi auxiliar – 1.500 de lei lunar, a fost aprobată luni de către Senat.
„Cu toţi ne confruntăm cu probleme şi neajunsuri venite cu această pandemie, dar trebuie să recunoaştem că fără profesori şi fără medici nu putem supravieţui ca şi societate. Am tot auzit acuzaţii din partea PNL că e un gest populist. Cu siguranţă nu este. Cum se putea ca acum, când acest guvern de un ban nu e în stare sau nu vrea să susţină profesorii, să stăm şi să privim de pe margine? Nu este o măsură populistă şi nici exagerată. Este un ajutor pe care aceşti eroi îi merită pentru că cresc ei şi educă oameni. Astăzi se vrea ca şcoala să fie servitor electoral şi un clar agent de propagandă pentru PNL”, spune senatorul PSD Radu Preda.
Potrivit raportului aprobat de plenul Senatului cu 85 de voturi „pentru”, 25 „împotrivă” şi 13 abţineri, cadrele didactice, precum şi personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat, din învăţământul particular acreditat şi din unităţile de învăţământ preuniversitar înflinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior, vor primi un stimulent de risc în cuantum de 2.000 de lei lunar, respectiv de 1500 de lei lunar acordat pe toată durata stării de alertă şi a stării de urgenţă, pentru implicarea şi expunerea în faţă riscului răspândirii coronavirusului COVID-19.
Iniţiatorii propunerii legislative sunt social-democraţii Marcel Ciolacu, Robert Cazanciuc, Paul Stănescu şi Alfred Simonis.
Senatul a fost primă cameră sesizată, for decizional fiind Camera Deputaţilor.
Premierul Ludovic Orban susţine că nu sunt posibile creşteri de cheltuieli pentru majorarea pensiilor cu 40% şi pentru stimulente de câte 500 de euro pentru profesori.
„Nu sunt posibile aceste creşteri de cheltuieli. PSD a generat cheltuieli de 6,5% din PIB suplimentare şi, în acelaşi timp, a modificat şi plafonul maxim de îndatorare raportat la PIB, de la 44% la 40%. Adică a generat cheltuieli suplimentare şi a interzis posibilitatea obţinerii de finanţări pentru susţinerea acestor cheltuieli. Adică a pus bazele unui faliment”, a explicat premierul.
Sursa: agerpres.ro, mediafax.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Eugen Tomac, premierul desemnat, a respins zvonurile potrivit cărora ar urma să-şi depună mandatul: Voi duce această procedură până la votul Parlamentului
Eugen Tomac a respins zvonurile potrivit cărora ar urma să-şi depună mandatul: Voi duce această procedură până la votul Parlamentului Premierul desemnat Eugen Tomac respinge zvonurile potrivit cărora ar urma să-şi depună mandatul, întrucât nu a întrunit sprijinul partidelor. ,,Voi duce această procedură până la votul Parlamentului”, a afirmat Tomac, precizând că este încrezător votul […]
PENSII 2026 | România avea peste 4,65 milioane de pensionari în mai. Peste 13 miliarde de lei plătite de stat pentru pensii
România avea peste 4,65 milioane de pensionari în mai. Peste 13 miliarde de lei plătite de stat pentru pensii Numărul pensionarilor din România a continuat să scadă în luna mai 2026, ajungând la 4.679.826 de persoane, cu 2.812 mai puține față de aprilie, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), publicate luni, […]
Adrian Negrescu, avertisment după noile date INS: ,,Toate sunt pe minus, blocajul financiar este infiorător, dobânzile sunt uriaşe, iar inflaţia este cea mai mare din UE”
Adrian Negrescu, avertisment după noile date INS: ,,Toate sunt pe minus, blocajul financiar este infiorător, dobânzile sunt uriaşe, iar inflaţia este cea mai mare din UE” România nu se află în recesiune din punct de vedere tehnic, a afirmat vineri consultantul economic Adrian Negrescu, însă traversează o perioadă de stagflaţie, caracterizată de inflaţie ridicată, consum […]
