Actualitate

Stimulent de risc pentru personalul din învățământ, aprobat de senat. Cât vor primi profesorii, personalul nedidactic și auxiliar

Ioana Oprean

Publicat

în

Propunerea legislativă prin care se acordă în perioada stării de urgență și alertă stimulente de risc cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar de 2.000 de lei lunar şi personalului nedidactic şi auxiliar – 1.500 de lei lunar, a fost aprobată luni de către Senat.

„Cu toţi ne confruntăm cu probleme şi neajunsuri venite cu această pandemie, dar trebuie să recunoaştem că fără profesori şi fără medici nu putem supravieţui ca şi societate. Am tot auzit acuzaţii din partea PNL că e un gest populist. Cu siguranţă nu este. Cum se putea ca acum, când acest guvern de un ban nu e în stare sau nu vrea să susţină profesorii, să stăm şi să privim de pe margine? Nu este o măsură populistă şi nici exagerată. Este un ajutor pe care aceşti eroi îi merită pentru că cresc ei şi educă oameni. Astăzi se vrea ca şcoala să fie servitor electoral şi un clar agent de propagandă pentru PNL”, spune senatorul PSD Radu Preda.

Potrivit raportului aprobat de plenul Senatului cu 85 de voturi „pentru”, 25 „împotrivă” şi 13 abţineri, cadrele didactice, precum şi personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat, din învăţământul particular acreditat şi din unităţile de învăţământ preuniversitar înflinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior, vor primi un stimulent de risc în cuantum de 2.000 de lei lunar, respectiv de 1500 de lei lunar acordat pe toată durata stării de alertă şi a stării de urgenţă, pentru implicarea şi expunerea în faţă riscului răspândirii coronavirusului COVID-19.

Iniţiatorii propunerii legislative sunt social-democraţii Marcel Ciolacu, Robert Cazanciuc, Paul Stănescu şi Alfred Simonis.

Senatul a fost primă cameră sesizată, for decizional fiind Camera Deputaţilor.

Premierul Ludovic Orban susţine că nu sunt posibile creşteri de cheltuieli pentru majorarea pensiilor cu 40% şi pentru stimulente de câte 500 de euro pentru profesori.

„Nu sunt posibile aceste creşteri de cheltuieli. PSD a generat cheltuieli de 6,5% din PIB suplimentare şi, în acelaşi timp, a modificat şi plafonul maxim de îndatorare raportat la PIB, de la 44% la 40%. Adică a generat cheltuieli suplimentare şi a interzis posibilitatea obţinerii de finanţări pentru susţinerea acestor cheltuieli. Adică a pus bazele unui faliment”, a explicat premierul.

Sursa: agerpres.ro, mediafax.ro


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

FOTO | AMENZI de aproape 8 milioane de lei aplicate de inspectorii ANPC în urma controalelor la operatori din domeniul alimentar

Ioana Oprean

Publicat

în

AMENZI de aproape 8 milioane de lei aplicate de inspectorii ANPC în urma controalelor la operatori din domeniul alimentar Aproape 8 milioane de lei este valoarea amenzilor aplicate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor în urma controalelor efectuate în perioada 9-13 martie 2026 la peste 1.600 de operatori din domeniul alimentar. În urma controalelor au […]

Citește mai mult

Actualitate

Salariul mediu, în scădere în prima lună din 2026 faţă de cel din decembrie 2025: Unde au fost cele mai semnificative scăderi

Ioana Oprean

Publicat

în

Salariul mediu, în scădere în prima lună din 2026 faţă de cel din decembrie 2025: Unde au fost cele mai semnificative scăderi INS a transmis vineri, 13 martie 2026, că, în luna ianuarie 2026, câştigul salarial mediu brut a fost 9.220 lei, cu 648 lei mai mic decât cel înregistrat în luna decembrie 2025, iar […]

Citește mai mult

Actualitate

Taxe 2026 pentru românii care au două sau mai multe locuințe: Există taxe suplimentare dacă locuința este închiriată? Cât ajunge impozitul la stat

Ioana Oprean

Publicat

în

Taxe 2026 pentru românii care au două sau mai multe locuințe: Există taxe suplimentare dacă locuința este închiriată? Cât ajunge impozitul la stat Din ce în ce mai mulți români dețin două sau mai multe locuințe, fie pentru investiții, fie pentru a avea o casă de vacanță sau pentru a o închiria. În 2026, proprietarii […]

Citește mai mult