Stimulent de risc pentru personalul din învățământ, aprobat de senat. Cât vor primi profesorii, personalul nedidactic și auxiliar
Propunerea legislativă prin care se acordă în perioada stării de urgență și alertă stimulente de risc cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar de 2.000 de lei lunar şi personalului nedidactic şi auxiliar – 1.500 de lei lunar, a fost aprobată luni de către Senat.
„Cu toţi ne confruntăm cu probleme şi neajunsuri venite cu această pandemie, dar trebuie să recunoaştem că fără profesori şi fără medici nu putem supravieţui ca şi societate. Am tot auzit acuzaţii din partea PNL că e un gest populist. Cu siguranţă nu este. Cum se putea ca acum, când acest guvern de un ban nu e în stare sau nu vrea să susţină profesorii, să stăm şi să privim de pe margine? Nu este o măsură populistă şi nici exagerată. Este un ajutor pe care aceşti eroi îi merită pentru că cresc ei şi educă oameni. Astăzi se vrea ca şcoala să fie servitor electoral şi un clar agent de propagandă pentru PNL”, spune senatorul PSD Radu Preda.
Potrivit raportului aprobat de plenul Senatului cu 85 de voturi „pentru”, 25 „împotrivă” şi 13 abţineri, cadrele didactice, precum şi personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat, din învăţământul particular acreditat şi din unităţile de învăţământ preuniversitar înflinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior, vor primi un stimulent de risc în cuantum de 2.000 de lei lunar, respectiv de 1500 de lei lunar acordat pe toată durata stării de alertă şi a stării de urgenţă, pentru implicarea şi expunerea în faţă riscului răspândirii coronavirusului COVID-19.
Iniţiatorii propunerii legislative sunt social-democraţii Marcel Ciolacu, Robert Cazanciuc, Paul Stănescu şi Alfred Simonis.
Senatul a fost primă cameră sesizată, for decizional fiind Camera Deputaţilor.
Premierul Ludovic Orban susţine că nu sunt posibile creşteri de cheltuieli pentru majorarea pensiilor cu 40% şi pentru stimulente de câte 500 de euro pentru profesori.
„Nu sunt posibile aceste creşteri de cheltuieli. PSD a generat cheltuieli de 6,5% din PIB suplimentare şi, în acelaşi timp, a modificat şi plafonul maxim de îndatorare raportat la PIB, de la 44% la 40%. Adică a generat cheltuieli suplimentare şi a interzis posibilitatea obţinerii de finanţări pentru susţinerea acestor cheltuieli. Adică a pus bazele unui faliment”, a explicat premierul.
Sursa: agerpres.ro, mediafax.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Guvernul prelungește termenul pentru proiectele PNRR din Sănătate: Spitalele și digitalizarea au răgaz până la finalul lui august 2026
Guvernul prelungește termenul pentru proiectele PNRR din Sănătate: Spitalele și digitalizarea au răgaz până la finalul lui august 2026 Ministerul Sănătății a decis prelungirea termenului de implementare pentru proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din domeniul Sănătății. Potrivit unui ordin semnat de ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, și publicat în […]
România accelerează înzestrarea Armatei: Banii pentru Piranha, redirecționați către noi vehicule de luptă
România accelerează înzestrarea Armatei: Banii pentru Piranha, redirecționați către noi vehicule de luptă Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat că România finalizează la termen proiectele de achiziții din cadrul programului SAFE, subliniind că niciun euro din fondurile alocate nu va fi pierdut. Oficialul a prezentat și motivele pentru care unul dintre cele 11 […]
România copiilor epuizați: Un sfert dintre ei declară că se simt frecvent triști, iar peste jumătate acuză stări persistente de oboseală
România copiilor epuizați: Un sfert dintre ei declară că se simt frecvent triști, iar peste jumătate acuză stări persistente de oboseală Un sfert dintre copiii români declară că se simt frecvent triști, iar peste jumătate acuză stări persistente de oboseală, potrivit unor studii recente realizate de organizații internaționale și instituții implicate în monitorizarea sănătății emoționale […]