Statuile din Cetatea Alba Carolina, victime ale barbarilor deghizați în cetățeni civilizați
Unele dintre cele mai de succes atracţii turistice din Cetatea Alba Carolina din municipiul Alba Iulia – statuile contesei și contelui din Piața Mihai Viteazul, statuile soldaților de la Porțile III și IV, cele ale florăresei și bătrânei din Piața Cetății sau cea a toboșarului din Piața Toboșarului au căzut victime ale apetitului unora din specia noastră de a distruge ceea ce nu înțeleg.
Acești membri sculptați ai comunității noastre, mai nou intrați în peisajul Cetății Alba Iulia, dar care fac deliciul turiștilor și vizitatorilor de toate vârstele și naționalitățile, au început să se dezintegreze.
Statuia bătrânei ce șade pe bancă cu o strachină de ouă în poală a rămas fără un ou (deși era prins în trei puncte de sudură), statuia florărăresei Cetății a rămas fără petale la trandafiri, soldatului de la Poarta a IV-a i-a fost ruptă și furată baioneta, soldatul de la Poarta a III-a a rămas fără ciucuri, contesei din fața statuii lui Mihai Viteazul i-a fost rupt mânerul umbrelei, melcul de pe piciorul bătrânului așezat pe banca din fața Traseului celor Trei Fortificații a rămas fără un ochi (antenă) iar statuia toboșarului din latura de Nord a Cetății a rămas fără bețele tobei.
Dacă e să extindem aria distrugerilor din Cetatea Alba Carolina atunci merită amintit faptul că s-au furat inclusiv șuruburile de fier de la podul ce face legătura dintre Poarta a IV-a și Poarta a V-a, beculețele din tunelurile cetății și capetele stropitorilor de la sistemul de irigație din șanțuri. Stâlpi de iluminat au fost mâzgăliți cu spray-uri cu vopsea.
Cea mai recentă ispravă a speciei vandalilor este poarta de fier prin care se face accesul în șanțurile Cetății din zona Carolinelor, unde este situat și clubul Habitat. În acest caz, după cum puteți observa în fotografie, au fost decupate, aparent fără nici un sens, gratiile porții, lucrare ce nu s-a putut realiza decât cu un flex care trebuie conectat la curent sau manual, cu pânză de bomfaier.
Concluzia este următoarea: aceste bunuri – statui, poduri, ziduri, bănci, porți, șamd – aparțin comunității, adică nouă și noi suntem cei care plătim pentru întreținerea sau când este cazul, repararea lor. Pe cale de consecință, fiecare dintre noi trebuie să luăm atitudine când vedem persoane ce încearcă să strice aceste bunuri comune și să sesizăm poliția sau polițiștii locali.
Administrația locală trebuie să găsească metode mai eficiente de a proteja aceste obiective turistice care au devenit o marcă a Cetății Alba Iulia, iar polițiștii locali să identifice și să sancționeze măcar o dată pe cei care se distrează distrugând simbolurile Cetății.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
20 septembrie 1866: S-a născut marele poet transilvănean George Coșbuc George Coşbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistriţa-Năsăud, azi Coşbuc, judeţul Bistriţa-Năsăud; d. 9 mai 1918, Bucureşti) a fost un poet, critic literar, ocazional şi traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. Poezia sa aparţine patrimoniului cultural naţional şi, […]
20 septembrie 1974: Este inaugurat Transfăgărășanul, „metroul munților”. Peste 50.000 de civili și militari s-au luptat cu natura, timp de patru ani
20 septembrie 1974: Este inaugurat Transfăgărășanul, „metroul munților”. Peste 50.000 de civili și militari s-au luptat cu natura, timp de patru ani Între 1970 și 1974, mii militari și civili s-au luptat cu natura pentru construirea a ceea ce a devenit șoseaua circulabilă, aflată la cea mai înaltă altitudine din România, 2.042 m, inaugurată oficial […]
18 septembrie – Ziua Mondială a Geologilor. Rezultatele cercetărilor geologiei românești, remarcate pe plan mondial
Ziua mondială a geologilor se sărbătorește în fiecare an pe 18 septembrie. Geologia studiază atât compoziția rocilor de suprafață cât și a celor de adâncime, zăcămintele minerale solide, lichide și gazoase, structura integrală a planetei Terra, plăcile tectonice ale scoarței terestre, dar și structura de profunzime a planetei noastre, straturile sale lichide succesive, ce se […]