Specialiști: Astenia de primăvară poate duce la depresie dacă nu e tratată
Astenia de primăvară nu este o boală, susțin specialiștii, ci un cumul de stări fiziologice, normale, care apar atât la persoanele sănătoase, cât şi la cele care au asociată o altă patologie, însă poate avea urmări dintre cele mai nefaste dacă nu este tratată la timp, putând să ducă la depresie.
Peste 800 de persoane au fost internate, de la începutul anului, la Institutul de Psihiatrie Socola, din cauza depresiei. Potrivit reprezentanţilor Institutului de Psihiatrie Socola Iaşi, pe parcursul întregului an 2017 au fost internate 4.646 de persoane care sufereau de depresie, dintre acestea 3.177 fiind femei.
Specialiştii susţin că aproape fiecare om s-a confruntat, în momentul trecerii de la iarnă la primăvară, cu o paletă de simptome greu de specificat, grupate sub denumirea generică de „astenie de primăvară”. Când aceste simptome se prelungesc, însă, în timp, vorbim de depresie, o afecţiune care poate avea urmări dintre cele mai nefaste dacă nu este tratată la timp.
Andreea Nester, medic specialist psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie Socola Iaşi, a declarat că astenia de primăvară „nu este o boală, ci un cumul de stări fiziologice, normale”, care apar atât la persoanele sănătoase, cât şi la cele care au asociată o altă patologie.
„Este un proces de ajustare al organismului la schimbarea anotimpului. Practic, mintea şi corpul nostru depun un efort considerabil pentru a se putea adapta noilor condiţii de temperatură şi de luminozitate”, a declarat dr. Andreea Nester.
Conform acesteia, simptomul cel mai des întâlnit în cazul asteniei de primăvară este oboseala, care nu se justifică, nu are niciun motiv obiectiv şi, de multe ori, este asociată cu cefalee sau banala durere de cap.
„Se mai pot întâlni stări de nervozitate, stări de iritabilitate, palpitaţii, somn superficial neodihnitor. Pot să apară şi tulburări ale apetitului, cu lipsa totală a poftei de mâncare, tulburări de memorie şi de concentrare. Astenia de primăvară se poate întâlni la orice persoană, indiferent de vârstă şi de sex. Se pare, totuşi, că femeile sunt mai predispuse, 40% dintre acestea dezvoltând astenie primăvara. De asemenea, o întâlnim frecvent şi la persoanele sedentare, dar şi la acele persoane care desfăşoară activităţi solicitante, cu stres psihic şi emoţional mare”, a declarat dr. Nester.
Un factor ce poate influenţa apariţia asteniei este reprezentat de modificarea condiţiilor atmosferice: modificări de temperatură, de luminozitate, modificări ale presiunii atmosferice.
„În perioada primăverii pot exista variaţii mari ale temperaturii, de 10 – 15 grade Celsius, chiar în cadrul aceleiaşi zile. Alimentaţia poate reprezenta, de asemenea, a altă cauză a apariţiei asteniei. Fiind foarte bogată în grăsimi şi carbohidraţi, alimentaţia pe care o avem iarna spoliază rezervele de vitamine şi de minerale ale organismului. Dacă astenia este ignorată, iar simptomele ei se prelungesc şi cresc în intensitate, putem vorbi despre o depresie. La rândul ei, aceasta poate fi uşoară, medie sau severă, atunci când sunt prezente gânduri de suicid. Lucrurile devin, aşadar, ceva mai complicate şi necesită ajutor din partea unui specialist”, a declarat dr. Nester.
Pentru a ne da seama că suferim de depresie, susţine aceasta, în primul rând este necesară prezenţa unui număr de simptome care să se manifeste pe parcursul întregii zile, pe o perioadă minimă de două săptămâni.
„Este prezentă dispoziţia depresivă, apare tristeţea intensă, ne confruntăm cu o senzaţie de gol, de vid interior; apoi, putem discuta de insomnie, de dispariţia până la lipsa totală a interesului şi a plăcerii pentru orice activitate. Lentoarea fizică şi mentală, care nu ne mai lasă să luăm decizii, este asociată cu neîncrederea în sine şi neîncrederea în forţele proprii. Stima de sine este mult diminuată, apar sentimentele de inutilitate, de nesiguranţă, şi constatăm o pierdere a elanului vital. În depresia severă, bolnavul este incapabil să îşi satisfacă rolul social, iar activitatea la locul de muncă poate fi realizată numai cu eforturi deosebite”, a explicat dr Andreea Nester.
În cazul în care apar astfel de simptome, cea mai bună soluţie este ajutorul unui specialist.
„Tratamentul include două tipuri de abordări: terapia medicamentoasă şi psihoterapia. Acestea pot fi recomandate separat sau combinat, în funcţie de natura depresiei. Există o gamă largă de antidepresive eficiente şi sigure, cu rezultate bune, folosite în doze adecvate de-a lungul unei perioade corespunzătoare. Întreruperea prematură a tratamentului, fără acordul medicului psihiatru, poate duce la recădere. Dacă aveţi astenie de primăvară, este nevoie să faceţi sport, să vă hidrataţi, să adoptaţi o alimentaţie corectă şi sănătoasă, bogată în legume şi fructe. Este nevoie şi de odihnă de cel puţin 7 ore de somn pe noapte, pentru refacerea organismului. Dacă cineva suferă de depresie este bine să uite de reticenţă şi de ruşinea impusă de cei din anturaj şi să se adreseze unui medic specialist psihiatru”, a subliniat dr. Nester.
Sursa Agerpres
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
A început programul „Litoralul pentru Toți”: Tarife reduse pentru turişti în extrasezon în 2026. Unde sunt cele mai mici prețuri
A început programul „Litoralul pentru Toți”: Tarife reduse pentru turişti în extrasezon în 2026. Unde sunt cele mai mici prețuri Programul social „Litoralul pentru Toţi” a debutat marţi, 1 septembrie 2026, şi se derulează până în data de 30 septembrie, cu tarife care pornesc de la 39 lei/persoană/noapte. Lansat de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc […]
Bacalaureat 2027: Care este forma finală a calendarului simulării și examenului propriu-zis
Bacalaureat 2027: Care este forma finală a calendarului simulării și examenului propriu-zis Ministerul Educației și Cercetării a anunțat, marți, 1 septembrie 2026, forma finală a calendarului simulării și examenului propriu-zis de Bacalaureat din 2027. Calendarul simulării și al examenului, forma finală: *simularea probelor scrise: perioada 22-25 martie 2027; *examen, sesiunea iunie-iulie: – probele de competențe […]
E jale! Doar 8,7% dintre români au reușit să economisească în ultimul an Doar 8,7% dintre români au reușit să economisească în ultimul an, iar unul din patru a apelat la economii sau a făcut datorii pentru a acoperi cheltuielile de bază, în timp ce încrederea în Banca Națională a României (BNR) a scăzut de […]