Sondaj IRES : 79% dintre români spun că în România lucrurile merg într-o direcție greșită
Sondaj IRES : 79% dintre români spun că în România lucrurile merg într-o direcție greșită
Vasile Dîncu a prezentat joi seara, în studioul Digi24, cel mai nou sondaj IRES. Potrivit datelor, 79% dintre respondenți spun că în România lucrurile merg într-o direcție greșită, iar dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile parlamentare, 35% ar vota cu PSD și 27% cu PNL. „Este un trend oarecum constant în ultima vreme, pentru că momentele emoționale cum sunt cele de acum, o să le vedeți surprinse în alte întrebări care vorbesc despre deterioarea imaginii PNL și a partidelor care se află la guvernare”, spune sociologul.
La sondaj au răspuns 1.006 persoane, eroarea este de +/- 3,1% și a fost făcut în perioada 16-19 august.

1. Credeți că în România lucrurile merg într-o direcție bună sau într-o direcție greșită?
Direcția este bună – 19%
Direcția este greșită – 79%
Nu știu/Nu răspund – 2%
2. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile parlamentare, care este partidul politic pe care l-ați
vota?
PSD (Partidul Social Democrat) – 35%
PNL (Partidul Național Liberal) – 27%
USR-PLUS – 14%
PMP (Partidul Mișcarea Populară – 2%
UDMR (Uniunea Democrată Maghiară din România) – 5%
Partidul Pro România – 2%
ALDE (partidul Alianța Liberalilor și Democraților) – 1%
AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) – 14%
Candidat independent – 1%
Alt răspuns – 1%
Vasile Dîncu, sociolog: Este un trend oarecum constant în ultima vreme, pentru că momentele emoționale cum sunt cele de acum, o să le vedeți surprinse în alte întrebări care vorbesc despre deterioarea imaginii PNL și a partidelor care se află la guvernare.
Însă când este vorba de alegeri, și nu este o perioadă de alegeri, oamenii încă nu contabilizează aceste momente proaste ale partidelor, sau aceste emoții negative.
În general răspund doar cam 50% la această întrebare. 50% sunt nehotărâți în acest moment. Deci, într-un fel s-a îngroșat numărul celor nehotărâți, pentru că înainte de asta, ne răspundeau în jur de 65-70% cu cine votează. Acum au plecat o parte, iar această cifră a rămas oarecum ca medie, dar din mai puțin electorat. Adică s-au pierdut electori pentru partidele de la guvernare, doar că s-au mutat în zona nehotărâților.
Este o perioadă de trecere. S-ar fi văzut la absenteism. Și noi îl vedem în prelucrarea datelor, pentru că acest 100% pe care îl împărțim între partide este format doar din jumătatea electoratului.
În general, oamenii înainte de a face schimbări – pentru că există o vulnerabilitate a votului pentru partide și o volatitate mare a votului -, oamenii, înainte de a se muta la alt partid, sau trec printr-o fază din asta de nehotărâre, în care se gândesc, își dau o pauză de gândire, mai dau o speranță celor care au fost înainte preferați.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Doliu în presa românească: Jurnalistul Patrick André de Hillerin a murit la 52 de ani Jurnalismul românesc este în doliu după moartea lui Patrick André de Hillerin, unul dintre fondatorii Academiei Cațavencu și ai revistei Cațavencii. Jurnalistul s-a stins din viață la vârsta de 52 de ani, în urma unui accident vascular cerebral (AVC), potrivit […]
Reduceri de până la 90% la tren pentru studenți în anul universitar 2026-2027: Cine beneficiază și ce documente sunt obligatorii
Reduceri de până la 90% la tren pentru studenți în anul universitar 2026-2027: Cine beneficiază și ce documente sunt obligatorii Studenții pot călători cu trenul la tarife reduse cu 90% sau 50% în anul universitar 2026-2027, însă facilitățile vin cu reguli stricte privind vârsta, traseul și documentele necesare. CFR Călători a anunțat condițiile de acordare […]
AEP: Alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate. Termenul constituțional de trei luni și votul românilor din diaspora, în centrul unui nou proiect de lege
AEP: Alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate. Termenul constituțional de trei luni și votul românilor din diaspora, în centrul unui nou proiect de lege Autoritatea Electorală Permanentă propune reducerea unor termene electorale, de la 90 la 75 de zile pentru anunțarea datei scrutinului, și stabilirea unui calendar accelerat în cazul dizolvării Parlamentului. Campania electorală de […]