Sondaj ad-hoc, printre scriitori şi critici, referitor la „colaboraţionismul” cu securitatea

În fiecare an, cu prilejul colocviilor romanului românesc contemporan, realizăm un sondaj ad-hoc în rândurile criticilor şi scriitorilor prezenţi, adresându-le o întrebare standard. Procedăm aşa, pentru că numărul personalităţilor depăşeşte cu mult posibilităţile noastre de a realiza chiar şi micro-interviuri. Şi, pe deasupra, primind răspunsurile în scris la aceste întrebări, realizăm pentru Filiala Alba- Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România, respectiv pentru revista culturală „Discobolul”, o arhivă de autografe  de valoare inestimabilă. Anul acesta, întrebarea a fost următoarea: „Va fi receptată diferit, de către critică şi de către publicul cititor, opera literară a scriitorilor acuzaţi că ar fi colaborat cu securitatea?” Şi iată răspunsurile pe care le-am primit, de la oameni a căror opinie contează în cea mai mare măsură în domeniul literelor româneşti:
lVirgil Podoabă, scriitor, traducător, critic şi istoric literar, redactor şef al revistei „Vatra”, din Tg.Mureş: „Cred că pe moment va avea de suferit opera acestor scriitori, mai ales din partea criticilor ce mizează (şi caută a se afirma ei înşişi) pe alte criterii decât cel estetic, dar în timp operele lor vor fi apreciate dincolo de acest punct nevralgic.”
lDaniel Cristea- Enache, critic, universitar şi realizator de emisiuni la TVR Cultural: „Pentru cei care cred în principiul autonomiei esteticului, nimic din biografia unui scriitor nu poate afecta posteritatea unei mari opere literare. În ceea ce mă priveşte, cred în autonomia esteticului.”
lAlex Goldiş, critic şi istoric literar, redactor al revistelor „Vatra” şi „Cultura”: „Cred că, la 20 de ani de la revoluţie, atât criticii cât şi publicul ar trebui să fie îndeajuns de maturi încât să nu mai perpetueze confuzia dintre conduita morală şi valoarea estetică a autorilor în cauză. Cele două aspecte se pot discuta aplicând criterii complet diferite.”
lBogdan Creţu, critic şi universitar, redactor şi colaborator al presei scrise şi al radioului cultural ieşean: „În primul rând scriitorii nu au colaborat în mod voluntar cu securitatea. Prin urmare, primii care ar trebui deconspiraţi ar trebui să fie securiştii, adică adevăraţii vinovaţi. În al doilea rând, ceea ce contează este opera. Se întâmplă ca, uneori, scriitorul să nu se ridice la nivelul operei. Nu putem decât regreta, dar asta nu trebuie să obtureze receptarea. Criticul are de-a face doar cu opera. Punct!”
lRadu Mareş, profesor, ziarist şi scriitor: „Publicului, din păcate, nu-i mai pasă. Personal, consider că cei prinşi cu minciuna trebuie să fie sancţionaţi juridic, cu severitate. Nu colaborarea, ci minciuna să fie sancţionată!”
lAurel Pantea, poet, critic literar, universitar, preşedintele Filialei Alba- Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România: „Da, va fi influenţată! Nu valoarea ci receptarea operei!”
lCornel Nistea, scriitor şi redactor la revista „Discobolul”: „Scriitorul de valoare se află dincolo de condiţie ideologică, de dictatură, de presiuni ale puterii. Dacă au fost mari scriitori care au colaborat cu regimul de tristă amintire, cu securitatea, aceasta are cauze pe care e greu să le judecăm. Oricum, e o stare cel puţin jenantă, dacă nu penibilă, o realitate deplorabilă, cum e şi obedienţa…!”
lMircea Stâncel, poet şi redactor la revista „Discobolul”: „Scriitorul este judecat după operă! Dacă are verticalitate, cu atât mai bine pentru el şi pentru valoarea lui! Numai valoarea scriitorului contează! Dacă a colaborat, va purta cu el această umbră multă vreme.”
Încheiem aici acest „sondaj ad-hoc”, realizat în culisele Colocviilor romanului românesc contemporan, la cea de-a patra ediţie consecutivă de la Alba Iulia.
A consemnat
Ioan HĂNŢULESCU

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---