Șoc pe piața bancară: Consiliul Concurenței amendează 10 bănci cu 3,73 miliarde de lei: Care este motivul halucinant

Șoc pe piața bancară: Consiliul Concurenței amendează 10 bănci cu 3,73 miliarde de lei: Care este motivul halucinant

Consiliul Concurenței a aplicat amenzi record în valoare totală de 3,73 miliarde de lei unui număr de 10 instituții bancare, după ce a constatat încălcarea legislației concurenței și a prevederilor Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene prin coordonarea comportamentului în procesul de stabilire a indicelui ROBOR.

„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Cea mai mare sancțiune a fost aplicată Băncii Transilvania, care va trebui să plătească 875,74 milioane de lei. În plus, instituția a primit o amendă suplimentară de 85,03 milioane de lei pentru faptele atribuite OTP Bank România. Pe lista sancțiunilor urmează BCR, cu 577,36 milioane de lei, Raiffeisen Bank România – 442,49 milioane de lei, UniCredit Bank – 431,03 milioane de lei, BRD – 412,47 milioane de lei, ING Bank – 405,91 milioane de lei, CEC Bank – 332,98 milioane de lei, Exim Banca Românească – 96,49 milioane de lei, Libra Internet Bank – 45,86 milioane de lei și Intesa Sanpaolo România – 28,1 milioane de lei.

Potrivit concluziilor investigației, băncile participante la mecanismul de stabilire a ROBOR au făcut schimb de informații considerate confidențiale și strategice, în special cu privire la nivelul dobânzilor transmise în cadrul procedurii de fixing. Autoritatea de concurență susține că instituțiile financiare și-au ajustat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților, deși acestea ar fi trebuit să fie formulate independent.

Consiliul Concurenței subliniază că independența cotațiilor este esențială mai ales pentru maturitățile de 3, 6 și 12 luni, unde volumul redus al tranzacțiilor efective nu permite utilizarea unei medii relevante de piață. Nivelul ROBOR rezultat din această procedură influențează direct costul unor credite, astfel că orice variație poate avea efecte semnificative asupra debitorilor.

„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a subliniat Bogdan Chirițoiu.

Investigația a fost deschisă la finalul anului 2022 și a parcurs toate etapele procedurale, inclusiv mecanismul de cooperare și avizare cu Comisia Europeană, având în vedere încălcarea normelor europene de concurență.

Pentru a evita perturbarea pieței bancare, instituțiile sancționate vor avea la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării deciziei pentru a prezenta planuri de măsuri destinate eliminării practicilor anticoncurențiale. Acestea vor trebui aprobate de Consiliul Concurenței.

ROBOR reprezintă rata de referință a pieței monetare interbancare și influențează dobânzile la creditele acordate companiilor, autorităților publice și persoanelor fizice care au contractat împrumuturi înainte de 2019 și nu au optat pentru trecerea la IRCC.

Decizia autorității este executorie, iar sumele rezultate din amenzi vor fi virate la bugetul de stat. Punerea în aplicare a sancțiunilor revine ANAF. Băncile au posibilitatea de a contesta decizia la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.

Legea concurenței interzice orice înțelegeri sau practici concertate între companii care au ca efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței pe piață.

foto: arhivă