Ziarul Unirea

Simone Albani: Oportunităţi judeţene pentru proiectul Alba Iulia 2020 – Capitală Culturală Europeană. Azi: Sebeş

TECHNOVA - Înlocuiește-ți centrala

    Judeţul Alba are numeroase oportunităţi de turism pe care le poate pune în valoare cu ocazia pregătirilor pentru Alba Iulia 2020 – Capitală Culturală Europeană. Cineva din conducerea judeţului se întreba nervos acum câteva săptămâni, ironizând primarii şi oamenii care au venit să ajute, că „Ce au ei de oferit? Cu ce ajută? Ce pot ei să facă?” şi îi invita să stea în banca lor.
Ca să venim în sprijinul celor din conducerea judeţului, în frunte cu dl. preşedinte de Consiliu Judeţean Ion Dumitrel, care îşi muşcă degetele de nervi că altcineva a luat iniţiativa, am început să arătăm într-un serial de articole oportunităţile culturale şi turistice din judeţ. Asta ca să arătăm cine face „politică” şi cine gândeşte pozitiv. Pentru că singurul lucru care îi macină pe domnii de la PDL de când ne-am strâns atâţia oameni şi atât de diverşi ca să facem proiectul Alba Iulia 2020 – Capitală Culturală Europeană, este că ei nu pot trage pe „turta” lor beneficiile politice. Noi ceilalţi, încercăm să găsim soluţii şi să gândim pozitiv. Iar pe ei îi aşteptăm în continuare la masa dialogului şi la muncă de echipă.
Al doilea „episod” al serialului nostru e dedicat zonei Sebeşului. Iată în continuare o listă de evenimente şi locuri din zonă care pot fi incluse în traseele judeţene ale campaniei Capitală Culturală Europeană.
1. Monumente istorice şi obiective turistice în zona Sebeş: Cele 4 Turnuri ale Cetăţii, Biserica Evanghelică, „Casa Zapolya” Muzeu Municipal „Ioan Raica”, Complex muzeal ” Lucian Blaga” Lancrăm, Monumentul Natural ” Râpa Roşie”
2. Evenimente culturale anuale: Festivalul Internaţional Lucian Blaga, la Lancrăm, de la începutul lunii mai, Festivalul „Dorin Pavel” fondatorul Hidroenergeticii Româneşti, în luna iunie, Zilele Cetăţii: Zilele Municipiului Sebeş , sfârşitul lunii august, Festival „Concurs de folclor „Felician Fărcaşu” în luna noiembrie.
3. Alte obiective şi evenimente din zona Sebeş:
Câlnic: Cetatea Câlnic, inclusă pe lista patrimoniului UNESCO, Spectacol de lumini cu seară culturală în interiorul cetăţii, în cadrul Festivalului „Lucian Blaga”.
Gârbova: Biserica Evanghelică – cu Turnul Slăninilor, Muzeul Săsesc.
Săsciori: Plecatul oilor la munte în luna mai, în Cărări, comuna Săsciori.
Şuşag: Castrul roman de la Vf. Lui Pătru, Mănăstirea Oaşa, Colecţia muzeală „Nicolae Cernat”, „Nedeile” – manifestări populare desfăşurate anual în iunie şi august, Centrul etnografic Şugag, agrement şi pescuit pe lacurile de acumulare Oaşa, Tău, Bistra şi Canciu, întregul areal montan al Munţilor Şureanu, Lacul glaciar Şureanu – monument al naturii, domeniile schiabile, rezervaţiile naturale – botanice, biologice şi geologice din zonă.

ELIT

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

4 Comentarii

Piticul Atomic 9 ianuarie 2012 at 14:16

Mafiotul Albanii, a inceput macar acum(ca niodata nu-i prea tarziu) sa se familiarizeze cu jud. Alba! Ba inca, „ii ridica mingea la fileu”, si Piticului Atomic, cu Alba-Iulia, Capitala culturala europeana!

Ioan 9 ianuarie 2012 at 20:28

Şi care-i contribuţia ta la cele enumerate de tine? Măi, „gânditor pozitiv”, tu vii la mine acasă să-mi spui ce locuri avem?!

n1m3n1 10 ianuarie 2012 at 11:18

Mafioso Albani Simone imbarazzo la comunità italiana di Alba Iulia ! Vergogna !

Ovidiu Romosan 11 ianuarie 2012 at 9:24

In locul unei propuneri de viziune, strategie si indemn la atitudine participativa se observa in prima parte a articolului o descarcare hormonala. In cea de-a doua parte, o enumerare a unor oportunitati de turism din Sebes.
Din nou, in loc sa se releve ce indicatori (outputuri culturale), ce grupuri tinta , ce strategii, impacturi, surse de finantare credibile si mediu institutional se preconizeaza, se observa o abordare sumativa si nu integrativa (“holistica”, pentru cunoscatori), punind turismul (important, desigur) inaintea culturii.
Ignorarea autoritatilor si institutiilor judetene si locale in baza dreptului la asa zisa initiativa nu va face decat sa priveze proiectul de cea mai importanta sursa de finantare, avand in vedere ca aceste organisme sunt eligibile pentru fondurile cele mai substantiale cu cofinantare de la UE.
Dupa cum spuneam intr-o postare anterioara, ar trebui consultat Dl. C. Chiriac, Directorul Teatrului National “Radu Stanca” din Sibiu (parca nu intamplator dramaturgul R. Stanca s-a nascut la Sebes), cel care a fost creierul proiectului Sibiu- Capitala Culturala Europeana Dansul cunoaste ca nimeni altul cerintele de elaborare a proiectului, a fost consultat de Istambul in acelasi sens si, daca nu ma insel, face parte din grupul de evaluatori ai UE pentru noi propuneri.
Sigur ca Sebesul, ca si capitala judetului, ca si Cugirul si ca si alte localitati merita sa beneficieze de o efervescenta culturala fara precedent, avand in vedere ca deteriorarea economica se datoreaza si unei decaderi culturale (si morale). Proiectul ar atrage fonduri, locuri de munca, comert, profit. Dar a incerca niste improvizatii, fara o diagnoza a situatiei si o previzionare agradului de succces al proiectului, riscam sa utilizam ineficient resursele si asa problematice, iar in final sa ne facem chiar un contraserviciu.
In judet si in Sebes sunt personalitati si institutii care ar putea aduce, desigur, un aport valoros. Pentru ca azi e vorba de Sebes as face referire la Calin Anghel si Muzeul Municipal “Ion Raica”, producatorii unei lucrari exceptionale, “Evolutia urbanistica a orasului Sebes”, lucrare oferita mie cu o exuberanta mindrie a apartenentei la comuniutatea locala si traditiile ei de catre Radu. In Alba Iulia as aprecia transportul local avand o calitate de varf in Romania. Si inca multe altele.
Dar un proiect cultural de o asemenea amploare presupune inca mult mai multe. E necesara evaluarea sanselor in competitia cu Timisoara si Iasi, orase cu implicari de durata in finantari europene (As cita participarea Iasului la Initiativa Civitas, care ii confera viziune, abilitati de management al unor proiect complexe, influenta in mediile de lobby si decizionale internationale etc, etc.). E necesara evaluarea fezabilitatii investitiilor infrastructurale in general si a celor culturale in special si sustenabilitatea lor dupa incheierea anului evenimentului. E necesara contactarea imediata a unei firme de branding care sa gaseasca avantajul comparativ local (reamintesc succesul ideii de multiculturalitate de la Sibiu). Si, mai ales, stabilirea prin consens si nu prin articole polemice a unitatii de elaborare si implementare a proiectului.
Daca in baza datelor (relativ nesigure) ale INS incercam sa facem o comparatie pentru 2010 cu Sibiul, vom vedea ca in Jud. Alba numarul de vizitatori ai muzeelor si colectiilor publice a fost de 122.798 fata de 807.286 in Jud. Sibiu, iar numarul de spectatori la spectacole si concerte in institutii specializate a fost de 13.466 fata de 225.475. Sau daca pe baza datelor dintr-un studiu FNTM studiem cererea turistică în în segmentul hotelurilor, pensiunilor vilelor si cabanelor vom vedea o cifra de 47.838 persoane in Jud. Alba fata de 228.195 in Jud. Sibiu in 2010.
De la astfel de cifre trebuie sa pornim pentru a vedea sansele si posibilitatile de ajungere la cifre comparabile, care sa asigure competitivitate pentru castigarea proiectului.
Pina una alta, daca nu exista, nu ar strica elaborarea unui master-plan cultural-turistic al judetului (as cum sunt master-planurile de transport sau de energie) si focalizarea pe proiecte si masuri concrete in acest master-plan, care ar asigura o idee clara privind viziunea, obiectivele, bugetul/sursele de finantare, calendarul activitatilor investitionale si programul evenimentelor, strategiile, impacturile, si managementul institutional. Nu neaparat pentru un proiect grandios, ci pentru mai multe proiecte de mai mica amploare, integrate si cu efecte credibile. Evident ca ele ar putea fi inglobate la momentul favorabil intr-unul grandios.
Totusi, a-ti pune idei iesite din comun de ambitioase in ideea ca tot vei obtine ceva, este ca si cind un cetatean obisnuit care alearga curent suta de metri in 16 sec., si-ar propune ca dupa o perioada de antrenament (antrenat de patronul unei fabrici sau de un prieten de pahar) sa o alerge in 9 sec. si 8 zecimi, pentru ca va fi stimulat sa obtina macar 15 sec. si 3 zecimi). Insa va fi refuzat. La Olimpiada.

Comentariile sunt oprite