Sfântul Apostol Andrei – Creștinătorul României și ocrotitorul românilor

Sfântul Apostol Andrei este considerat creștinătorul României și ocrotitorul românilor, el fiind cel care a adus prima dată pe pământul strămoșilor noștri, cuvântul lui Iisus Hristos.

În fiecare an, la 30 noiembrie, Biserica face pomenirea Sfântului Apostol Andrei. Este numit si „Cel întâi chemat”, întrucât a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat. Sfântul Apostol Andrei a fost fiul lui Iona si fratele lui Simon Petru. Evanghelia după Ioan menționează ca înainte de a deveni ucenic al lui Iisus, Ioan a fost ucenicul Sf. Ioan Botezatorul (In. I, 35-40). Devine ucenicul lui Iisus, in urma mărturiei Sf. Ioan Botezatorul: „Iată, Mielul Domnului”.

Fiind evreu, nu se poate afirma cu certitudine daca Andrei era numele sau real (acesta fiind de origine greceasca). Nu se știe însă cu ce ocazie a fost botezat sau care era numele sau evreiesc. Exista si unele marturii conform cărora numele grecesc Andrei era destul de comun printre evrei încă din sec. II-III d.Hr.

Chemarea lui Andrei la Apostolie

Chemarea lui Andrei la apostolie este relatata de Sfântul Evanghelist Matei prin cuvintele: „Pe când (Iisus) umbla pe lângă Marea Galileii, a vazut doi frati, pe Simon ce se numeste Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari. Si le-a zis: „Veniți după Mine si va voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El” (Matei 4, 18-20 si Marcu 1, 16-18).

In sfintele Evanghelii, Sfântul Andrei mai este menționat doar de doua ori: la înmulțirea pâinilor, dincolo de Marea Galileii, cand el a înștiințat pe Mântuitorul ca acolo, in mulțime, era un băiat care avea cinci pâini de orz si doi pești (Ioan 6, 8-9), iar a doua oara,   după  învierea lui Lazar când, împreuna cu Filip, au înștiințat pe Domnul ca niște elini (greci), veniți in Ierusalim cu prilejul sărbătoririi Paștelui iudaic, voiau sa-L vadă (Ioan 12, 20-22).

Citeste si: Mesaje de Sfantul Andrei

Sfântul Apostol Andrei – crestinatorul neamului romanesc

Potrivit traditiei si celor scrise de unii istorici si teologi din primele veacuri   creștine,   Sfântul Apostol  Andrei a  fost  primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci, in  teritoriul   dintre Dunare si Marea Neagra – cunoscut pe atunci sub  numele de Scythia (Scitia), dar si in teritoriile de dincolo de Prut, in nordul Marii Negre. Dar pana a ajunge aici, el a predicat in Asia Mica, de unde s-a îndreptat spre teritoriile amintite de la Dunăre si Marea   Neagra.

In Istoria bisericeasca a episcopului Eusebiu din Cezareea Palestinei (+ 339/340) scrie: „Sfinții Apostoli ai Mântuitorului, precum si ucenicii lor, s-au împrăștiat in toata lumea locuita pe atunci. După tradiție, lui Toma i-au căzut sortii sa meargă in Partia, lui Andrei in Scitia, lui Ioan in Asia…”.

Citește și: MESAJE de SFÂNTUL ANDREI. SMS-uri, urări, felicitări pe care le poţi trimite celor care îşi sărbătoresc onomastica de Sf. Andrei

Tradiția ca Sfântul Apostol Andrei a predicat la sciți a fost reluata mai tarziu si de alti scriitori bisericesti. Astfel, calugarul Epifanie, in secolul VIII, in Viata Sfantului Apostol Andrei scria ca intre popoarele evanghelizate de el se numarau si scitii. In asa numitul Sinaxar al Bisericii constantinopolitane se preciza ca acest apostol „a predicat in Pont, Tracia si Scitia”. Mult mai tarziu, scriitorul bizantin Nichifor Calist (secolul al XIV-lea) scria ca Sfantul Apostol Andrei a trecut din provinciile Asiei Mici (Capadocia, Galatia si Bitinia) „in pustiurile scitice”, care puteau fi situate fie in Scitia Mare (sudul fostei Uniuni Sovietice), fie Scitia Mica sau Dacia Pontica, locuita de greci, romani si geto-daci.

Învățatul mitropolit Dosoftei al Moldovei, in cartea sa Viata si petrecerea sfintilor, scria ca „Apostolului Andrei i-a revenit (prin sorti) Bitinia si Marea Neagra si partile Propontului, Halcedonul si Vizantea, unde e acum Tarigradul (Constantinopolul n. n.), Tracia si Macedonia, Tesalia, si sosind ia Dunare, ce-i zic Dobrogea si altele ce sunt pe Dunare, si acestea toate le-a umblat”.

Citeşte si: Obiceiuri si traditii de Sfantul Andrei

Moaștele din Patras

Potrivit unui act martiric a carui autenticitate este insa contestata, Sf. Andrei a murit ca martir in Ahaia, la Patras. El a fost rastignit din ordinul guvernatorului Aegeas sau Aegeates, fiind legat de un stalp (nu crucificat). Desi traditia vorbeste de o cruce in forma de X, aceasta varianta este relativ tarzie (sec. al XIV-lea). Petru Hrisologul aminteste ca a fost rastignit pe un copac. Nu se cunoaste nici data martiriului sau, care se pare ca a avut loc fie in timpul lui Nero (64-67), fie in timpul lui Domitian (81-96).

Moastele Sfantului Andrei au fost aduse la Constantinopol si asezate in Biserica Sfintilor Apostoli in anul 357. In timpul Cruciadei a IV-a, Cardinalul Petru de Capua a dus moastele in Italia, in catedrala din Amalfi. In 1462, in timpul papei Pius al II-lea, capul Sfantului Andrei a fost dus la Roma, si de aici a revenit in Patras.

Citește și: Nume care se sărbătoresc de Sfântul Andrei

De Sfântul Andrei – Santandrei – Aflarea ursitei

Profesorul Ion Ghinoiu menționează „La orice început de an, prisoseau practicile magi ce de aflare a ursitei, adica a viitorului sot. Fata de maritat prepara o „Turtuca de Andrei”, turtita subtire din faina de grau, foarte sarata, coapta pe plita sobei si o manca inainte de culcare. Baiatul care venea in vis sa-i aduca apa ca sa-si potoleasca setea urma sa o ceara de nevasta in cursul anului.

Alte fete, dupa ce soseau acasa de la Pazitul Usturoiului, semanau cate un catel de usturoi privegheat intr-un cocolos de aluat. Dupa modul cum incoltea si crestea usturoiul semanat, se faceau anumite pronosticuri matrimoniale.

Timpul era insa favorabil si pentru observatii meteorologice si astronomice. Unii batrani, nestiutori de carte dar „cititori” in stele, observau cerul in noaptea de Ovidenie sau de Santandrei si noroceau anul, prevestind daca va fi bogat sau sarac, ploios sau secetos, daca va fi pace sau razboi etc.

Obiceiul de a semana in noaptea de Santandrei grau intr-o oala de pamant pentru a interpreta rodnicia ogoarelor in noul an este practicat si astăzi.”

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI