Senatul a respins saptămâna de lucru de 4 zile și concediul de odihnă de 25 de zile pe an. Votul final, la Camera Deputaților
Senatul a respins inițiativele legislative de modificare și completare a Codului Muncii, conform cărora săptămâna de lucru a unui angajat cu normă întreagă să fie de 10 ore pe zi (4 zile pe săptămână), respectiv concediul de odihnă să numere 25 de zile anual. Proiectele, aparținând unor parlamentari liberali, sunt acum în dezbatere publică la Camera Deputaților și așteaptă avizele comisiilor de specialitate, pentru a intra la votul final.
Inițiatorii au precizat, în expunerea de motive a primului proiect, că marea majoritate a angajaților din mediu privat lucrează oricum aproape 10 ore pe zi, astfel că un week-end de 3 zile ar fi binevenit. Propunerea ar ajuta atât tinerii care ar avea mai mult timp liber de petrecut la sfârșit de săptămână, cât și familiile cu copii, care ar petrece mai multe zile împreună. Măsura de modificare a programului de lucru nu ar fi obligatorie, ci opțională, între angajator și angajat.
Al doilea proiect prevede ca ziua de naștere a angajatului să fie inclusă în cele 25 de zile de concediu anual minim, această perioadă fiind în prezent stipulată la 20 de zile. Inițiatorii susțin că o perioadă mai mare de concediu de odihnă pe an este o motivare pentru angajați, dar și o diminuare a efectelor “psihice, fizice și intelectuale a suprasolicitării” și poate duce la reducerea numărului de salariați care “suferă de sindromul dependenței de muncă (workaholic) sau al suprasolicitării locului de muncă”.
În a doua decadă a lunii decembrie, comisiile de specialitate din Camera Deputaților au termen de depunere a rapoartelor, urmând ca inițiativele să fie dezbătute apoi în plen. Dacă vor fi aprobate de deputați, proiectele mai au o șansă să modifice Legea nr. 53/2003 Codul Muncii.
sursa: legestart.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Aproape 400 de milioane de euro din Fondul de rezervă bugetară pentru plata serviciilor medicale şi a medicamentelor
Aproape 400 de milioane de euro din Fondul de rezervă bugetară pentru plata serviciilor medicale şi a medicamentelor Casa Naţională Asigurări de Sănătate (CNAS) va putea plăti toate medicamentele, cu şi fără contribuţie personală, şi toate serviciile medicale la zi, în urma suplimentării Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate cu 1,9 miliarde de […]
Plățile cash, limitate de la 1 ianuarie 2027: Cât vor mai putea plăti românii cu numerar
Plățile cash, limitate de la 1 ianuarie 2027: Cât vor mai putea plăti românii cu numerar Românii vor mai putea plăti cu bani lichizi, dar nu oricât și nu oricum, după ce Uniunea Europeană a decis introducerea unei limite maximale pentru plățile în numerar. Țara noastră trebuie să aplice noile reguli începând cu 1 ianuarie […]
Crește salariul minim în 2026, tăieri de 10% în administrația centrală și subvenții reduse pentru partide. Decizie în Coaliție
Crește salariul minim în 2026, tăieri de 10% în administrația centrală și subvenții reduse pentru partide. Decizie în Coaliție Coaliția de guvernare, reunită miercuri, 17 decembrie 2025, în prezența liderilor PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale, a ajuns la un acord asupra mai multor măsuri economice și administrative, care vizează reducerea cheltuielilor publice […]