Rămâi conectat

Actualitate

Se mișcă lucrurile, după nemulțumirile francezilor: Grup de lucru comun pentru înzestrarea Armatei Române

Ziarul Unirea

Publicat

în

Se mișcă lucrurile, după nemulțumirile francezilor: Grup de lucru comun pentru înzestrarea Armatei Române

Ministrul Economiei, Florin Spătaru anunţă miercuri că, împreună cu Angel Tîlvăr, ministrul apărării naţionale, a iniţiat organizarea unui grup de lucru comun pentru a fi stabilite priorităţile şi obiectivele strategice care privesc înzestrarea Armatei Române.

Decizia vine după ce militarii francezii s-au plâns de condițiile de campare din România.

”Strategia revitalizării industriei de apărare trebuie să urmărească interesele comune ale ministerelor economiei şi apărării naţionale. De aceea, împreună cu Angel Tîlvăr, ministrul apărării naţionale, am iniţiat organizarea unui grup de lucru comun pentru a fi stabilite priorităţile şi obiectivele strategice care privesc înzestrarea Armatei Române”, spune ministrul Economiei într-o postare.

Elit - Gustul Desăvârșit

Florin Spătaru arată că ”dinamizarea activităţii companiilor din industriei de apărare coordonate de Ministerul Economiei ţine atât de măsuri de adaptare şi reformare a cadrului legislativ, cât şi de alinierea pe termen mediu şi lung a planurilor de înzestrare ale Armatei României cu strategiile de dezvoltare şi retehnologizare la nivelul agenţilor economici”.

”Am în vedere aici atât proiecte concrete, care pot fi demarate pe termen scurt, cât şi eficientizarea cadrului general de cooperare, pentru modernizarea acestui sector economic strategic al ţării noastre. Salut deschiderea ministrului Tîlvar pentru colaborarea între cele două ministere şi susţinerea MApN pentru implicarea industriei de apărare din România în realizarea capabilităţilor militare, fiind luată în considerare ca prim contractant al operatorilor români”, mai precizează ministrul Economiei.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

RADARE de WEEKEND în județul Alba: Drumurile monitorizate de Poliţia Rutieră în perioada 26-27 noiembrie 2022

Ziarul Unirea

Publicat

în

RADARE de WEEKEND în județul Alba: Drumurile monitorizate de Poliţia Rutieră în perioada 26-27 noiembrie 2022

Inspectoratul de Poliție Județean Alba a comunicat amplasarea radarelor pe drumurile din județ, în perioada 26-27 noiembrie 2022. Conducătorii auto sunt sfătuiți să circule cu atenție și în limitele vitezei legale, dacă este neaparat nevoie să o facă, dacă nu, sunt rugați să respecte restricțiile de circulație impuse de autorități.

Amplasarea radarelor în perioada 26-27 noiembrie 2022

Drumul National 1- Alba Iulia – Sântimbru –– Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj
Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu
Drumul Naţional 7  Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara
Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori
Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu
Drumul Naţional 75 – Câmpeni   – Gârda – Arieşeni
Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa
Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor
Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian
Cugir – strada Victoriei
Ocna Mureş – Războieni – Noşlac

Elit - Gustul Desăvârșit


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

26 noiembrie: Masacrul de la închisoarea Jilava. Una din cele mai odioase crime din istoria României

Ziarul Unirea

Publicat

în

“Masacrul de la Jilava” este numele sub care a rămas cunoscută noaptea de 26/27 noiembrie 1940, când un comando al mişcării legionare a executat cu sânge rege 64 de politicieni ce au făcut parte din regimul de autoritate personală condus de regele Carol al II-lea.

Aceştia erau consideraţi responsabili de moartea „Căpitanului” Corneliu Zelea Codreanu şi a altor 300 de membri ai mişcării legionare.

“Masacrul de la Jilava” este numele sub care a rămas cunoscută noaptea de 26/27 noiembrie 1940, când un comando al mişcării legionare a executat cu sânge rege 64 de politicieni ce au făcut parte din regimul de autoritate personală condus de regele Carol al II-lea.

Elit - Gustul Desăvârșit

Aceştia erau consideraţi responsabili de moartea „Căpitanului” Corneliu Zelea Codreanu şi a altor 300 de membri ai mişcării legionare.

Având în vedere starea de haos si dezorganizare care domina ţara în urma pierderilor teritoriale din vara anului 1940, regele Carol al II-lea a demis guvernul Ion Gigurtu şi l-a desemnat pe generalul Ion Antonescu cu formarea noului Consiliu de miniştri în ziua de 4 septembrie 1940.

În ziua următoare, Antonescu este învestit cu puteri depline în stat. Pe fondul continuării manifestaţiilor publice, pe la orele 21:30, Antonescu îi cere lui Carol să abdice.

Într-o atmosferă extrem de tensionată, în dimineaţa zilei de 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a semnat un manifest în care anunţă că îi va lăsa fiului său, Mihai, „grelele sarcini ale domniei”.

Pe 8 septembrie 1940, generalul şi-a arogat titlul de „conducător al statului”, astfel că el nu mai trebuia să răspundă pentru actele sale în faţa nici unui for politic.

Partidele istorice, prin președinții lor, Iuliu Maniu şi Dinu Brătianu, nu au mai dorit să facă parte din noul cabinet, astfel că Antonescu a negociat participarea Mişcării Legionare la actul de guvernare.

Astfel încât, pe 14 septembrie, România este declarată „stat naţional-legionar”, Horia Sima, comandantul legionarilor, fiind numit vicepreşedinte al Consiliului de miniştri.

La puţin timp după instalarea ca ministru de Interne a generalului Constantin Petrovicescu, la sugestia lui Horia Sima, în cadrul Ministerului s-a decis constituirea unui corp de poliţie auxiliar, Poliţia legionară. Acesta a avut girul conducătorului statului: „Aveţi toată latitudinea, dublaţi toate elementele de la Siguranţă, de la Poliţie, dublaţi cu legionari, să poarte cămaşă albastră, verde, n-am nimic de spus, dar să facă parte din aparatul oficial”.

Aflaţi la putere, legionarii au trecut de la sine la promovarea politicii proprii, peste capul generalului, deoarece acesta nu acţiona în spiritul ideologiei. Mai mult, colaborarea în guvern între gruparea militară a lui Antonescu şi legionarii lui Horia Sima era marcată de animozităţi. Sub pretextul românizării economiei naţionale, legionarii au procedat la naţionalizarea unor fabrici. De asemenea, ei au creat institiuţii proprii care funcţionau în paralel cu cele oficiale. Cel mai elocvent exemplu este Poliţia legionară, care a început să aresteze fără mandat pe cei care-i considera adversari. Astfel, legionarii au putut declanşa actele de răzbunare.

Printre cei care au fost primii arestați, de noul regim național legionar s-a numărat Mihail Moruzov, fondatorul Serviciul Secret de Informaţii al Armatei (1924), şi adjunctul său, Nicolae Ştefănescu. Moruzov era considerat o persoană „incomodă”, căci din funcţia sa de şef al SSI avea cunoştinţă despre toate evenimentele din timpul regimului carlist şi participase la toate jocurile de culise ale Palatului Regal.

Rolul principal în evenimentele ce se vor derula l-a jucat Ştefan Zăvoianu, prefect legionar al Poliţiei Capitalei, începând cu 5 octombrie 1940. Imediat, acesta a început întocmirea de liste cuprinzând pe cei care participaseră la prigoana legionară. Alexandru Roşianu, subsecretar de stat la Interne, urma să le soluţioneze, în sensul că unele persoane urmau să fie chemate în judecată. Normele legale nu s-au respectat, ci s-a trecut la arestări abuzive, executate de poliţişti legionari, cei în cauză fiind reţinuţi în arestul Poliţiei Capitalei sau încarceraţi la Penitenciarul Jilava. În lunile octombrie şi noiembrie au fost arestaţi şi încarceraţi mai mulţi demnitari din perioada fostului regim.

La sfârşitul lunii noiembrie trebuia să aibă loc şi reînhumarea cu funeralii naţionale a lui Corneliu Zelea Codreanu, iar cei arestaţi erau consideraţi vinovaţi de moartea căpitanului. Sub pretextul colectării de mărturii pentru pregătirea proceselor, Tribunalul Bucureşti a dispus transferarea unora dintre arestaţi la alte închisori, de teama represaliilor. Ştefan Zăvoianu, prefectul legionar al Poliţiei Capitalei, a refuzat să execute directivele. Pe 26 noiembrie 1940 s-a hotărât ca armata să intervină pentru transferarea deţinuţilor.

În acel moment, Zăvoianu a decis că este momentul să se acţioneze de urgenţă. Execuţiile au început la ora 00.30, legionarii folosindu-se de revolvere „Mauser”, adică cele aflate curent în folosinţa gărzii închisorii. Fiecăruia dintre cei căzuţi i s-a mai tras câte un glonţ în cap, pentru a fi siguri de reuşită. În total, la Jilava au fost ucise 64 de persoane:

În aceeaşi noapte au fost asasinaţi la sediul Prefecturii Poliţiei Capitalei şi în pădurea Balota-Vlăsia alţi oficiali din Poliţie. Asasinatele l-au nemulţumit pe Antonescu, care a ordonat dezarmarea Poliţiei Legionare, în data de 29 noiembrie, şi a instituit pedeapsa cu moartea pentru instigarea la rebeliune. Treptat, conflictul dintre legionari şi generalul Antonescu s-a acutizat, culminând cu evenimentele din timpul rebeliunii legionare între 21 – 23 ianuarie 1941.
Citeşte întreaga ştire: Masacrul legionar de la Jilava, una din cele mai odioase crime din istoria României. 64 de înalt demnitari asasinaţi într-o noapte

Iată câteva din personalitățile asasinate în acea noapte:

Gheorghe Argeşeanu, fost prim-ministru
Victor Iamandi, fost ministru de Justiţie
Gabriel Marinescu, fost ministru de Interne, fost prefect al Poliţiei Capitalei
Mihail Moruzov, fost şef al Serviciului Secret de Informaţii
Ion Bengliu, fost comandant al Jandarmeriei
Ştefan Gherovici, fost comandant al Jandarmeriei
Nicolae Ştefănescu, subdirector la SSI
foşti agenţi de poliţie: Gavrilă Ichim, Eugeniu Zugravu, Coman Paraschiv, Ion Balint, Stanciu Lolescu, Gheorghe Comşa, Olimpiu Mărculeţ, Miah Radu, Nicolau Bărbulescu, Gheorghe Boghici, Marin Dumitru, Ion Panova (chestor), N. Bonea, Otto Reiner, Constantin Laurenţiu, P. Malinschi, N. Găman, I. I. Iordache, I. Horwath, V. Horwath, Constantin Bouleţ, P. Patriciu, N. Lescenco, M. Boţu, T. Miron, Dumitru Bilea, Constantin Culeţcu, Spiridon Dumitrescu, N. Bălănuţă
foşti jandarmi: Iosif Dinulescu, I. Stănciuc, Constantin Sorbu, V. Taşcă, N. Zăinescu, Ştefan Niţu, V. Moisescu, N. Bularda, Gheorghe Niculescu, C. Popescu, Gheorghe Oancea, N. Crăciun, P. Gheorghiu.

Aceste asasinate l-au nemulţumit profund pe Antonescu. La 29 noiembrie, generalul a ordonat dezarmarea Poliţiei Legionare şi a instituit pedeapsa cu moartea pentru instigarea la rebeliune. Deşi a fost pus în amplicare începând cu 9 decembrie, ordinul a fost însă transformat de ministrul de Interne în transfer al cadrelor de la Poliţia Legionară la unităţile de poliţie regulate. Conflictul dintre legionari şi generalul Antonescu s-a acutizat treptat, culminând cu evenimentele din timpul rebeliunii legionare între 21 – 23 ianuarie 1941. După aceasta Antonescu preia întreaga putere în stat.

La 9 iulie 1941, Curtea Marţială a Comandamentului Militar al Capitalei, sub preşedinţia prim-preşedintelui, colonel-magistrat Vasile Gelep, începeau dezbaterile în procesul privind asasinatele săvârşite la Jilava. În cadrul aceluiaşi proces, au compărut şi acuzaţii pentru crimele din aceeaşi noapte de la Prefectura Poliţiei Capitalei şi din pădurea Balota-Vlăsia, dar şi cei învinuiţi de sechestrarea şi de asasinarea profesorilor Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu. Cercetările au durat din martie până la 21 iunie 1941. Pe 22 iulie 1941 s-au pronunţat sentinţele.

Din totalul celor urmăriţi, doar 17 au compărut în faţa instanţei militare, fiind sub arest preventiv. Un număr de 21 a fost judecat în contumacie (dintre care 20 dispăruţi şi unul mobilizat). În total au existat 20 de condamnări la moarte, cinci au fost condamnaţi la muncă silnică pe viaţă, şase dintre ei au fost condamnaţi la 10 ani de închisoare, iar cinci au fost achitaţi. Execuţia a avut loc pe 28 iulie 1941, la sud-est de Jilava, în locul numit Valea Piersicilor.

Printre cei condamnaţi s-au numărat: Ştefan Zăvoianu, fost prefect legionar al Poliţiei Capitalei, Romulus Opriş, fost chestor legionar, Constantin Orăşanu, adjunctul lui Zăvoianu, Tudor Dacu, informator al Poliţiei Legionare din Prahova, Eremia Şocariciu, chestor-şef al poliţiei legionare ş.a.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Elevii care provin din medii defavorizate vor primi vouchere de 500 de lei pentru îmbrăcăminte și rechizite: Când se vor face plățile

Suciu Andra Ioana

Publicat

în

Elevii care provin din medii vulnerabile vor primi vouchere de 500 de lei pentru îmbrăcăminte și rechizite: Când se vor face plățile

Elevii care provin din medii vulnerabile vor primi în luna decembrie vouchere în valoare de 500 de lei, conform ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș. Inițial, banii ar fi trebuit să ajungă la elevi încă de la începutul acestui an școlar.

Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, a anunțat că circa 190.000 de elevi vor primi vouchere educaționale în valoare de 500 de lei pentru îmbrăcăminte și rechizite în prima săptămână din luna decembrie.

Elit - Gustul Desăvârșit

În afară de cei 190 de mii, încă 55000 de elevi vor primi voucherele sociale până în luna februarie 2023. În plus, ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene a anunțat că până acum 160.000 de copii proveniți din medii vulnerabile au primit deja banii. În total, în anul școlar 2022-2023 sunt 405.000 de beneficiari de vouchere educaționale.

Vouchere de 500 de lei vor primi doar elevii care sunt defavorizați și care îndeplinesc condițiile impuse de lege. Banii vor putea fi folosiți strict pentru cumpărarea de haine și rechizite.

Normal ar fi fost ca toate voucherele să fie plătite până acum, astfel ca elevii din mediul vulnerabil să poată cumpăra rechizite și îmbrăcăminte la începutul anului școlar. Nu s-au putut distribui toate voucherele pentru că a fost nevoie de aprobare de la Comisia Europeană. Anul acesta școlar numărul solicitărilor a crescut față de anul școlar 2021-2022. Pentru a nu se mai întâmpla asta, ministrul Fondurilor Europene promite un nou sistem pentru acordarea voucherelor educaționale, începând cu anul școlar 2023-2024.

Schimbăm mecanismul în totalitate. Va fi cu o platformă dedicată. Cu inspectoratele școlare merge extraordinar de greu toată procedura. Și noi trebuia să le avem date înainte de începerea anului școlar, ca să se poată cumpăra rechizitele, și în august cumva să virăm acei bani pentru toți beneficiarii.

Lucrăm la un mecanism nou care va presupune ca, înainte de începerea anului școlar, să facem aceste viramente și să regândim, pentru că a crescut semnificativ numărul beneficiarilor acestui program, care este foarte așteptat de părinți și de către elevi”, a mai spus Marcel Boloș. În plus, suma voucherelor educaționale, potrivit lui Marcel Boloș, ar putea crește cu 250 de lei, din anul școlar următor.

„Vrem să le introducem inclusiv cumpărarea de carte, să-și poată cumpăra și cărți, poate chiar să creștem valoarea voucherului de la 500 la 750 de lei, să introducem mai multe facilități pentru a sprijini începutul de an școlar, cu hăinuțe, rechizite școlare, ghiozdan, cărți și tot ce le mai trebuie pentru parcursul educațional”, a mai spus Marcel Boloş.

sursa: playtech.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea