Satul Roşia de Secaş îşi cinsteşte valorile

În prima zi de brumar, 2010, comuna Roşia de Secaş a avut onoarea să-şi sărbătorească doi fii ai satului, scriitorii Vistian Goia, la 75 de ani, şi Ioan Popa, la 70 ani. În organizarea Primăriei Roşia de Secaş, Despărţământului ASTRA „Timotei Cipariu” Blaj, Cercului Astra Ion Blăjan şi a Şcolii cu cl. I – VIII Roşia de Secaş, participanţii au vizitat şcoala, Biserica ordodoxă, Muzeul etnografic al comunei, depănând amintiri legate de acestea şi oamenii lor, încheind cu un medalion literar, care s-a desfăşurat în sala festivă a Primăriei. D-na primar al comunei Emilia Oltean a adresat un cuvânt de bun venit „acasă” celor doi fii ai satului, reliefând mândria roşienilor şi cinstea lor pentru cei doi sărbătoriţi. D-l Dumitru Borţan, vicepreşedinte al ASTREI Centrale Sibiu, îi felicită pe cei doi scriitorii şi le conferă diplome de merit.
Prof. Silvia Pop preşedintă al Despărţământului ASTRA „Timotei Cipariu” Blaj, i-a elogiat pe sărbătoriţi, subliniind contribuţia pe care au avut-o la activitatea Astrei, publicarea de articole în revista Astra Blăjeană precum şi tipărirea de cărţi în cadrul Editurii ASTRA Blaj. Distinsul şi eruditul prof. univ. dr. Ion Buzaşi a adus un Laudatio celor doi scriitori, evocând viaţa şi opera lor literară, încheind prin mesajul biblic „Nimeni nu-i profet în satul lui”. Noi trebuie să ne cinstim oamenii deosebiţi, să-i facem cunoscuţi lumii, pentru serviciile aduse, opera lor neperisabilă, arată în intervenţia sa directorul Şcolii generale, Nicolae Lupean.
Prof. univ. dr. Vistian Goia, la cei 75 ani, arată ca un argint viu, plin de vivacitate. Autor a 25 titluri de cărţi, a numeroase cursuri universitare, de câte ori revine acasă, dl. Goia exclamă cu admiraţie „Apă, aer şi cer ca acasă la Roşia, nu se află niciunde”. Scriitorul Ioan Popa, care pe bună dreptate zice „n-am rămas de prost în sat” prin talentul său înăscut, darul de-a scrie, mereu o candelă aprinsă a culturii, de-a lungul timpului ne-a dăruit opere din folclor, restituiri şi mai ales povestiri ale faptelor, oamenilor de aici de la Purpura (Roşia). Venit din Mărginimea Sibiului, Ioan Păreanu afirmă că D-zeu pe cei vrednici îi lasă să trăiască mai mult să-şi desăvârşească opera, pentru care au fost hărăziţi de soartă.
Din Pănadea lui Timotei Cipariu, înv. Maria Orian, soră a Brazilor, arată că Ioan Popa îşi pune sufletul în ceea ce scrie, este de o blândeţe molipsitoare, un om cuminte dar curajos, fără frică de viaţă. Bibliotecara Blajului, d-na prof. Ana Hinescu, arată că Blajul a fost şi este pentru cei doi o fereastră deschisă spre lume, o busolă a naţiei române. Fiică a satului, soră a Iui Ioan Popa (Ion al nostru), înv. Cristina Burnete, la cei 73 ani, a depănat amintiri din viaţa lor, legate de darul şi harul scriitorului, mereu protejat, încurajat, lăsat în lumea lui, a cărţilor, ca să scrie, şi iată ce ne-a dăruit, o operă, o frescă a satului ardelenesc Purpura.
Acţiunea s-a încheiat printr-un recital de muzică populară susţinut de două consătene, Aniţa Spătăcean şi Felicia Mărginean, care au cântat şi încântat prin folclor local şi creaţii proprii, iar rapsodul Gheorghe Zereş, prin doinele cântate ne-a făcut să ne amintim de marele Ion Blăjan, fiu al satului.
Ioan MIHĂLŢAN

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI