SânPetru de iarnă, legenda uimitoare a zilei în care lupii primesc hrană de la Sfântul Petru
SânPetru de iarnă, legenda uimitoare a zilei în care lupii primesc hrană de la Sfântul Petru • Tradiții și obiceiuri
În tradiția populară, în luna lui „Gerar” se sărbătorește SânPetru lupilor. Tot în ziua de 16 ianuarie calendarul Creștin Ortodox celebrează „Închinarea cinstitului lanț al Sf. Ap. Petru; Sf. Mc. Pevsip și cei împreună cu el”.
SânPetru lupilor este o tradiție transmisă din generație în generație și sunt multe obiceiuri care stau la baza acestei sărbători. SânPetru lupilor este o sărbătoare sacră printre credincioși. Se ține pentru ca lupul să nu facă pagube și oamenii să fie feriți de boli și dăunători.
Citește și: Mesaje de Sfinţii Petru şi Pavel. URARI și FELICITARI pe care le poți trimite de Sf Petru și Pavel
Bătrânii povestesc despre „SânPetru lupilor” ca fiind patronul lupilor iar în această zi, lupii se strâng în haite la urlători, unde încep să urle. Sfântul Petre vine și împarte prada lupilor pe un an de zile. Se spune că SânPetru sosește la miezul nopții pe un cal alb și împarte fiecărui lup, câte o oaie, un miel sau o căprioară, lupii urmând să nu se atingă decât de prada primită. SânPetru, stăpânul lupilor, apare în poveștile din popor atât ca pământean cât și ca divinitate. Se spune că el umbla singur pe pământ, iar uneori îl însoțește și pe Dumnezeu pentru a vedea ce fac oamenii.
Tradiții și obiceiuri de SânPetru lupilor:
- În această zi oamenii se feresc să-i pronunțe numele lupului pentru a nu invoca animalul. Nu se scoate gunoiul sau cenușa din casă pentru ca lupii să nu se înmulțească.
SânPetru lupilor este cunoscut ca și „miezul iernii”. În această zi gerul se înmoaie și oamenii încep să facă pregătiri pentru primăvară.
Citește și: Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Petru şi Pavel ? Români care îşi serbează onomastica de Sfinţii Petru şi Pavel
- În ziua de SânPetru nu se toarce, nu se coase și nu se împrumută lucruri din casă. Femeile nu lucrează lâna pentru ca lupii să nu le mănânce oile.
- Oamenii nu mănâncă carne în ziua asta, în schimb, mănâncă plăcintă și dau de pomană. Se spune că cine nu mănâncă plăcintă în această zi se rătăcește în călătorii.
Citeşte şi: Obiceiuri de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel • Tradiţii de Sfântul Petru si Pavel • Superstiţii de Sfinţii Petru şi Pavel • Moşii de SÂNPETRU
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
14 septembrie – Ziua Inginerului Român, o profesie cu tradiție veche în România Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Academia de Științe Tehnice și asociațiile profesionale ale inginerilor din România sunt autorizate să organizeze manifestări științifice cu caracter simbolic, în fiecare an, în 14 septembrie, dată care a fost decretată, prin hotărâre de guvern, din anul […]
14 septembrie: Ziua Muntelui. Data tradițională a încheierii pășunatului anual “Ziua Muntelui” este marcată la 14 septembrie, data tradițională a încheierii pășunatului anual în Carpații României, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 715/2002. Evenimentul este menit a atrage atenția asupra problemelor din zonele montane (sărăcie, izolare, lipsă de infrastructură etc.) în vederea adoptării unei legislații corespunzătoare, […]
14 septembrie – Înălţarea Sfintei Cruci, singura sărbătoare în care se ţine post aspru
14 septembrie – Înălţarea Sfintei Cruci, singura sărbătoare în care se ţine post aspru Înălţarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creştine, este singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin, la data de 14 septembrie. Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea […]