Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

Obiceiuri, Tradiţii şi Superstiţii de Sfinţii Petru şi Pavel: Se dă de pomană pentru sufletele celor morţi, apar licuricii şi nu mai cântă cucul

Ziarul Unirea

Publicat

în

Obiceiuri de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel • Tradiţii de Sfântul Petru • Superstiţii de Sfântul Pavel • Moşii de SÂNPETRU

Sfinţii apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi în fiecare an în data de 29 iunie. Această zi, denumită popular SânPetru de Vară, aduce cu sine o serie de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii. În popor, ziua de 29 iunie, în care se sărbătoresc Sfinţii Petru şi Pavel, marchează mijlocul verii agrare şi timpul secerişului. Cei doi apostoli sunt pomeniţi împreună pentru ca au murit în aceeaşi zi, a anului 67.

Citește și: mesaje de Sfinții Petru și Pavel

Potrivit datinilor populare româneşti, unele dintre ele pitoreşti şi chiar nostime, Sfinţii Petru şi Pavel stau în Lună: primul la dreapta, al doilea la stânga. Sfântul Petru este cel care are cheile de la poartă şi încăperile Raiului, fiind şi mâna dreaptă a lui Dumnezeu.

Se spune că Sfântul Petru guvernează peste ploaie şi căldură, posedă puterea de a arunca grindina peste pământ. Înainte de a o slobozi, el o fierbe trei zile la rând pentru a o mărunţi astfel încât să nu afecteze prea tare ogoarele muritorilor. Când tunetele se aud cumva înăbuşit ori se izvodeşte huruit mare în ceruri înainte de ploaie, se spune că Sfântul Petru a pus la fiert piatra pentru grindină. În multe povestiri şi snoave populare, SânPetru apare precum un om obişnuit: îmbracă straie ţărăneşti, lucrează pământul, creşte vite şi, desigur, pescuieşte.

Elit - Gustul Desăvârșit

Apar licuricii

Se zice că, atunci când SFÂNTUL PETRU plesneşte din bici, sar din acesta scântei, care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici.

O altă legendă populară spune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, SânPetru cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora, mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.

Moşii de SÂNPETRU

În ziua sărbătorii, oamenii obişnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morţi- sărbătoarea fiind cunoscută şi sub numele de Moşii de SÂNPETRU. Conform credinţei populare, moşii ar fi fost nouă bătrâni care făceau doar lucruri bune şi minuni peste tot pe unde mergeau.

Obiceiuri, Tradiţii şi Superstiţii de SÂNPETRU

De ziua Moşilor de SÂNPETRU sau de Vară, femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă- tot în această zi oamenii au voie să lucreaze orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi. În ziua Moşilor de Sânpetru, femeile dau de pomană şi vase cu vine, lapte şi mâncare gătită, vase care se împodobesc deseori cu flori şi cireşe.  Cică nu e îngăduit nici unei femei să mănânce mere până în această zi, fiindcă altfel îi supăra pe morţi. După sărbătoare însă, femeile tinere pot mânca mere, cele vârstnice fiind nevoite să mai aştepte până la Sfântul Ilie. În această zi se duc la biserica mere, zarzăre, coliva, colaci iar cine are – şi puţină miere în faguri.

Până în această zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.

Dacă tună şi fulgeră azi, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

Sărbătoarea sfinţilor Petru şi Pavel se ţine timp de trei zile pentru ca agricultorii să fie protejaţi împotriva potoapelor şi pentru ca grânele lor să fie bogate. În lumea rurală, sărbătoarea este cunoscută sub numele de SÂNPETRU şi marchează vremea secerişului şi jumătatea verii agrare. Ziua de dinaintea sărbătorii este dedicată spiritelor cerului care, până în această zi, umblă libere prin lume şi îi pedepsesc pe cei care dorm pe afară. Un mod de protecţie împotriva acestor duhuri sunt usturoiul şi pelinul.

Fiind pus mai mare peste încăperile Raiului, SÂNPETRU împarte hrana animalelor sălbatice – şi mai ales lupilor, această zi fiind denumită şi “Sărbătoarea lupilor”, şi fierbe grindina pentru a o mărunţi prin topire şi a deveni mai puţin primejdioasă pentru oameni şi ogoare.

Citește și: Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Petru şi Pavel ? Români care îşi serbează onomastica de Sfinţii Petru şi Pavel

Se spune că, în ziua SFINŢIIlor PETRU ŞI PAVEL, privighetorile şi cucii nu mai cântă, iar femeile nu ar avea voie să mănânce mere pana în această zi. Femeile văduve nu au voie să mănânce mere până în ziua Sfântului Ilie, ca să fie sănătoase. Şi despre cuci se spune că se transformă în şoimi în această zi, ei revenind la forma lor originala în ziua Bunei Vestiri. SÂNPETRU este cel mai cunoscut din calendarele populare româneşti, el neavând un număr fix de zile de post şi fiind vestit de către apariţia licuricilor şi tăcerea cucilor.

În tradiţia populară, SÂNPETRU apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă. Se spune că, la marile sărbători calendaristice (Crăciun, Anul Nou, Bobotează, Măcinici, Sângiorz, Sânziene ) SÂNPETRU poate fi văzut de pământeni la miezul nopţii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu. SÂNPETRU este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii, şi cel mai cunoscut  „sfânt” al calendarului popular.

Celor peste 260.000 de români,  ce îşi serbează onomastica în această zi de sărbătoare, le urăm fericire, multă sănătate şi voie bună!

Salvează

Salvează

Salvează


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

1 octombrie – Tradiții în prima zi a lui Brumărel. Ce este bine să faci de Sfântul Procoavă, sfântul care le dă păr bogat fetelor bune de măritat

Ziarul Unirea

Publicat

în

1 octombrie – Tradiții în prima zi a lui Brumărel. Ce este bine să faci de Sfântul Procoavă, sfântul care le dă păr bogat fetelor bune de măritat

Prima zi a lui Brumărel, aşa cum este cunoscută luna octombrie în popor, era consacrată, cu zeci de ani în urmă, unui sfânt acum aproape necunoscut românilor: Sfântul Procoavă

Numele lui vine din slava veche și înseamnă „văl”, iar, sub influența bisericii, acesta este identificat cu vălul cu care Maica Domnului își acoperea capul.

Citește și: Acoperământul Maicii Domnului. Sărbătoare cu cruce roşie pentru creştini

De aceea, în multe zone din Moldova, fetele se roagă de „Procoave” și Maicii Domnului pentru a le „înveli” cât mai curând cu vălul imaculat de mireasă. Se povestește că, în această zi, Sfântul Andrei a văzut-o pe Maica Domnului plutind în văzduh, cu mâinile întinse, rugându-i-se lui Dumnezeu pentru neamul omenesc, iar de atunci oamenii o roagă, la rândul lor, să îi acopere cu milă sa și să-i păzească de toate relele.

Elit - Gustul Desăvârșit

Această sărbătoare era considerată una a femeilor. Fetele care nu prea aveau păr se rugau Sfântului Procoavă pentru a le acoperi capul cu păr. Ele credeau că în acest fel vor deveni mai atrăgătoare pentru flăcăi și se vor mărita mai repede.

Primul lucru care trebuie spus e că a existat o mare grijă pentru păr, această grijă izvorând din convingerea omului de pe vremuri că întreaga sa putere se află în părul de pe cap sau în cel al bărbii. Astfel, se considera că părul rămâne în legătură cu trupul chiar și după ce a fost tăiat. De aceea, părul tăiat nu se aruncă, ci trebuia neapărat să fie ars; o cauză a acestei interdicții venea și din faptul că vrăjitoarele ar fi putut face mult rău unei persoane dacă avea numai câteva șuvițe din părul acesteia.

Citește și: Mesaje de Sfânta Parascheva  • Urări și felicitări de bine care pot fi transmise prin SMS pentru Sf. Paraschiva

Dacă frunzele cad repede, anul viitor e roditor Specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi spun că de luna octombrie se leagă multe superstiţii. “Bătrânii mai cred şi acum că, dacă frunzele pomilor se îngălbenesc şi cad repede, e semn că anul care urmează va fi roditor. Tradiţia populară spune că, dacă în luna octombrie este multă brumă sau zăpadă, frig sau ger, luna ianuarie va fi blândă şi mai caldă”, spun specialiştii de la Muzeul Dunării de Jos.

Prima ninsoare în ţara noastră în această lună, conform meteorologilor, a fost înregistrată la 15 octombrie 1970, iar primul strat de zăpadă s-a aşternut la 26 octombrie 1988. Luna octombrie este luna în care ţăranii se preocupă în special de treburile gospodăriei. Se culeg poamele, se strânge porumbul, cartofii, napii, se răsădesc zmeura şi căpşunii. Este, de asemenea, luna în care se fac arăturile şi însămânţările de toamnă, se curăţă pomii şi grădina.

Citește și: MESAJE de SFÂNTUL ANDREI. SMS-uri, urări, felicitări pe care le poţi trimite celor care îşi sărbătoresc onomastica de Sf. Andrei

Recolta de gutui spune cum va fi iarna Pentru creştinii ortodocşi, luna octombrie abundă în sărbători şi în ritualuri importante. Prima şi cea mai importantă este sărbătoarea Sf. Cuvioasa Parascheva, celebrată pe 14 ocotmbrie. Se spune că, aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi până la Sf. Dumitru şi aşa va fi şi în celelalte sărbători ale anului.

Se mai spune în tradiţia populară că, dacă până acum n-a plouat, iarna va veni curând. Tot în această zi se organizează târguri pentru valorificarea produsele oilor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

1 octombrie, Acoperământul Maicii Domnului, sărbătoare sfântă pentru creștinii ortodocși

Ziarul Unirea

Publicat

în

Creștinii ortodocși sărbătoresc pe 1 octombrie, „Acoperământul Maicii Domnului”, zi sfântă marcată cu cruce roșie în calendar.

Sărbătoarea amintește de arătarea Maicii Domnului în biserica din Vlaherne: pe 1 octombrie al anului 911, se făcea priveghere în această biserică, pentru salvarea cetății care era asediată.

La ora patru dimineața, Maica Domnului s-a arătat înaintea poporului, stând în văzduh și rugându-se cu lacrimi. Sfântul Acoperământ era ținut în mâini deasupra capetelor credincioșilor. În jurul ei se aflau apostolii, sfinții și mucenicii.

Elit - Gustul Desăvârșit

Citește și: MESAJE de CRACIUN. Texte frumoase cu urări de Crăciun şi felicitări de Crăciun pe care le puteţi trimite celor dragi

Sfântul Andrei cel Nebun pentru Hristos a zis către ucenicul său iubit, Epifanie: „O vezi, frate, pe Împărăteasa și Doamna tuturor cum se roagă pentru întreaga lume?” Iar Epifanie a zis: „O văd, Părinte, și mă minunez! ”

Acesta este evenimentul pe care îl prăznuieste Biserica pe 1 octombrie, spre a ne aminti că prin rugăciune putem primi și noi, în greutățile vietii noastre, neîncetatul ajutor al Maicii Domnului.

Sărbătoarea „Acoperământul Maicii Domnului” este marcată în calendar cu cruce roșie. În această zi credincioșii nu au voie să muncească, să spele sau să facă curățenie prin gospodării.

Există o credință printre bătrânele de la țară, conform căreia, dacă este tăiat azi, părul rămâne în legătură cu corpul. Din acest motiv nu trebuie aruncat și nici ars, fiindcă poate fi luat de vrăjitoare sau de oamenii răi, care fac diverse farmece.

În ziua prăznuirii Acoperământului Maicii Domnului nu se mănâncă de dulce. Cei care își doresc să fie sănătoși și feriți de rele țin post.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

1 octombrie: Acoperământul Maicii Domnului. Sărbătoare cu cruce roşie pentru creştini

Ziarul Unirea

Publicat

în

Acoperământul Maicii Domnului. Sărbătoare cu cruce roşie pentru creştini

Biserica ortodoxă prăznuiește pomenirea Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului în ziua de 1 octombrie. Sărbătoarea are loc în amintirea unei minuni întâmplate în Biserica Maicii Domnului din cartierul Vlaherne din Constantinopol, în timpul împăratului Leon Înțeleptul (886-911), când Maica Domnului s-a arătat Sfântului Andrei cel nebun pentru Hristos (pomenit în calendarul creștin ortodox la 2 octombrie), ca ocrotitoare și mijlocitoare a creștinilor.

Elit - Gustul Desăvârșit

Acoperământul Maicii Domnului este sărbătoarea rânduită de Biserică în amintirea arătării Maicii Domnului în biserica din Vlaherne.

Pe 1 octombrie 911, se făcea priveghere in aceasta biserica, pentru salvarea cetatii care era asediata. La ora patru dimineata, Maica Domnului s-a aratat inaintea poporului, stand in vazduh si rugandu-se cu lacrimi. Sfantul Acoperamant era tinut in maini deasupra capetelor credinciosilor. In jurul ei se aflau apostolii, sfintii si mucenicii.

Sfantul Andrei cel Nebun pentru Hristos a zis catre ucenicul sau iubit, Epifanie: „O vezi, frate, pe Imparateasa si Doamna tuturor cum se roaga pentru intreaga lume?” Iar Epifanie a zis: „O vad, Parinte, si ma minunez!”.

Acoperamantul Maicii Domnului. Acesta este evenimentul pe care il prazanuieste Biserica pe 1 octombrie, spre a ne aminti ca prin nevointa si rugaciune, putem primi si noi, in greutatile vietii noastre, neincetatul ajutor al Maicii Domnului, scrie portalul crestinortodox.ro.

Tot pe 1 octombrie este si Ziua Internationala a Persoanelor Varstnice. Ea a fost stabilita in mod oficial in sesiunea ONU din decembrie 1991, la propunerea lui Arghir Anastasios, profesor la Universitatea din Atena.

Sursa: realitatea.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea